Poezie
Ok-Sun Lee
2 min lectură·
Mediu
De ce ești tristă Ok-Sun Lee?
E lumea asta prea nedreaptă,
Când mulți nu sunt ce par a fi
Iar binele doar rău așteaptă?
Și inima ta Ok-Sun Lee...
Tu ți-o deschizi precum o carte
Dar mulți nu vor, nu știu citi
Când bine faci, de rău ai parte.
Hai, nu mai plânge Ok-Sun Lee
Iubirea neîmpărtășită
Nu-i un motiv de-a nu iubi,
Ci un prilej de-a fi iubită.
E pentru tine cineva,
Ce-l vei iubi, să te iubească,
De nu mai poți a-l căuta,
Lasă-l pe el să te găsească.
Nu sta cu capul în pământ,
Căci n-ai să vezi vreodată cerul
Iar stele în noroi nu sunt,
De vrei să le dezlegi misterul.
Rabzi în tăcere Ok-Sun Lee
Dar uneori tăcerea doare,
Când nimeni nu-i să-i poți vorbi
Și tot ce vrei e-o-mbrățișare.
Prietenie să n-aștepți
Cu-atâtea suflete pierdute
Atâția oameni circumspecți
Au doar idei preconcepute.
Singurătatea Ok-Sun Lee,
Rânjește crud, cu aroganță,
Să crezi, să speri, să poți iubi
Par noțiuni fără substanță.
Dar tu fii tare Ok-Sun Lee
În tine vei găsi puterea
Și-n ziua-n care vei zâmbi,
Vei ști c-a meritat durerea.
Căci va veni și acea zi
Hai, capul sus și ai credință
Nimic nu-i veșnic Ok-Sun Lee,
Nici lacrimi și nici suferință.
Atunci când inima-ți asculți,
Ține mereu să-ți amintească:
Iubirea vine la prea mulți,
Care nu știu s-o prețuiască.
Dar tu iubește Ok-Sun Lee,
Din suflet și cu dăruire
Și-un zâmbet cald de vei sădi,
Curând, ai să culegi iubire.
001.193
0