Poezie
[urmând un joc al imaginației am deschis ultima sticlă]
1 min lectură·
Mediu
am dezlegat libertatea de la gâtul câinelui
iar din luna asta plină de afară
am început să privesc cum se întâmplă oamenii contrafăcuți
și poți spune orice
chiar nu mă interesează excepțiile
atâta timp cât numai eu sunt singurul dornic să meargă mai departe
singurul în care plouă mărunt
ca pe o stradă englezească unde mă plimb adesea tânăr
iar tu ești veșnica mea obsesie
îmbrăcată în alb
aici este locul unde se strânge o femeie de mijlocul patului
până devine una cu așternutul care
mă acoperă
aici se ascund urletele unui oraș unde am reconstruit ruina
din motive
care de care mai insuficiente
și tot aici până la urmă
este locul ideal să te împarți atât de mult
până când nu își mai aduce nimeni aminte de tine
nici măcar tu
așa că da
deschid ultima sticlă și beau cu o sete de nedescris
iar afară
ești doar tu și ploaia asta care ne acoperă orașul
pas cu pas
001.660
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Daniel Dăian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 160
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 25
- Actualizat
Cum sa citezi
Daniel Dăian. “[urmând un joc al imaginației am deschis ultima sticlă].” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniel-daian-0038595/poezie/14082984/urmand-un-joc-al-imaginatiei-am-deschis-ultima-sticlaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
