Poezie
[mai întâi i-au dat jos urmele de ruj]
1 min lectură·
Mediu
apoi au șters podeaua până au simțit pământul
alunecându-le sub unghie ca o înțepătură de insectă
în care ziua se apropia tot mai mult
de mijlocul încăperii unde în mod normal
se întâmplă majoritatea lucrurilor bune
după o vreme s-a lăsat împărțită în da și nu
și-a auzit mâinile închizându-se la piept
ca o închisoare cu o singură încăpere
unde numai câțiva îngeri picurau din colțul mesei
alcătuind subteranele de mai târziu
aceste ANL-uri care
îi vor judeca ispitele după bunul lor plac
au ținut cuvântul ei din urmă
de mâini și de picioare
în lanțuri
i-au dat ultimatum
ca în termen de douăzeci și cinci de ore
să părăsească centrul orașului care îi urca tot mai mult prin sânge
tot mai aproape de inimă
transformându-se în timp ce urca
într-o dependență oribilă
de înălțime
când s-a eliberat
împlinise o vârstă mai mare decât a fiului ei
001.267
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Daniel Dăian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 147
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Daniel Dăian. “[mai întâi i-au dat jos urmele de ruj].” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniel-daian-0038595/poezie/14076401/mai-intai-i-au-dat-jos-urmele-de-rujComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.