Poezie
[trenurile mărșăluiau îngrozitor de timid]
1 min lectură·
Mediu
printre oamenii atent ordonați
să reflecte o gară fericită unde
toate lucrurile se întâmplă fără niciun motiv
în tot acest timp
numele meu se descompunea sub o pătură
inima s-a întunecat până a devenit un punct
care striga din mâini
să întârzie trenul!
câțiva în putere
mi-au îndesat în gură toată nepăsarea lumii
trădătorule!
nicio moarte nu întârzie la timp
dar pentru tine
vom rescrie un scenariu fără mâini
să nu îți privească nimeni chipul
putrezind
sub pământ
apoi
au început să plece trenurile
ca niște superstiții fericite
au încărcat toate sufletele oamenilor
până la trupurile care au rămas așa
să le îngroape cerul
sub pământ
001.062
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Daniel Dăian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 106
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Daniel Dăian. “[trenurile mărșăluiau îngrozitor de timid].” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniel-daian-0038595/poezie/14066941/trenurile-marsaluiau-ingrozitor-de-timidComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.