Poezie
[vagonul poștal ruginea la sfârșitul parcului]
1 min lectură·
Mediu
bărbatul de o singură zi îl privea din vârful degetelor
care numărau mărunțișul
în singurătatea cuvântului femeie
nimicul urmărea mișcările din trecutul vagonului
umbrele ușor țipate prin ramele ochelarilor
verdele nemestecat dintr-un fir de iarbă
sânul mângâiat literar
lumea tolănită în mijlocul scenei
se arată cu degetul în oglindă
vorbește în forță
urcă și coboară din cuvântul femeie
își toarnă amintirile în pahare și fumează până la filtru
nehotârea mea
eu
bărbatul de o singură zi
care tace infernal
în acest poem
001.120
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Daniel Dăian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 82
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
Daniel Dăian. “[vagonul poștal ruginea la sfârșitul parcului].” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniel-daian-0038595/poezie/14056572/vagonul-postal-ruginea-la-sfarsitul-parculuiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.