Poezie
[sufrageria oglindită în ochiul câinelui domnea în cea mai acută liniște]
1 min lectură·
Mediu
în mijloc trona ca un stăpânitor din vechime
animalul social
cu toate mansardele goale
înfășurat într-un cuvânt de forță încă din timpul transportului
să nu-și piardă prea mult
din libertatea de expresie
zâmbetele se plimbau în jurul coconului
gesticulau ajunsul în această situație
nopțile se prelingeau între degetele lor
ca niște acuzații din alte timpuri
când nu erau nici chip
nici foaie albă
vizitele nu se terminau niciodată
pentru că de fiecare dată mai era altcineva care dorea sa vadă
minunea neclintită pentru puțin
înrămată fără niciun punct de vedere
în exact
distanța uriașă dintre țigări
completa întrebarea nejustificată a animalului
despre întunericul care îmbracă lumina
într-o altă zi
doar câinele a cerut politicos să părăsească încăperea
001.149
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Daniel Dăian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 117
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 22
- Actualizat
Cum sa citezi
Daniel Dăian. “[sufrageria oglindită în ochiul câinelui domnea în cea mai acută liniște].” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniel-daian-0038595/poezie/14050782/sufrageria-oglindita-in-ochiul-cainelui-domnea-in-cea-mai-acuta-linisteComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.