Poezie
[ultima oară când mi-ai adus aminte]
1 min lectură·
Mediu
se întâmpla ora douăzeci și unu într-un colț anorexic al camerei
unde iubirile se intitulează de fiecare dată
când urmează la rând
să fie orașe
brusc am realizat că felul în care pășeam
era de o vechime imensă în pantoful unui alt om
căruia nu-i înțelegeam umbra din chip
nici parcările crescute în ochii înșirați
până la ultima crimă
nu mai știam dacă numele meu a fost vreodată locuit de o figură de stil
sau de un perete oarecare
pielea i s-a domesticit oricum
după atâta nedescris
au trecut aproape douăzeci și două de cuvinte peste mâna stabilită să iubească
camera murise de câteva minute
a învățat chiar să putrezească
dintr-un moment în altul
când luptele de stradă și-au pierdut mințile cu mult înaintea baricadelor
tăcerea îmbibată picura subtil
din tavan
001.073
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Daniel Dăian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 131
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Daniel Dăian. “[ultima oară când mi-ai adus aminte].” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniel-daian-0038595/poezie/14048017/ultima-oara-cand-mi-ai-adus-aminteComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.