Poezie
[nu trebuie să crezi într-o pădure scrisă cu răbdare]
1 min lectură·
Mediu
suntem prea probabili să ne înțelegem justificările
iar timpul de care ne sprijinim forma
putrezește
direct în imediatul pieptului
este un anotimp condamnat la supunere
curge vehement dintr-un singur cuvânt
peste care niciun om nu a fost în stare să trăiască
dar nu asta m-a însemnat
nu despre crime îți vorbesc în acest poem
nici despre iubiri eșuate în singurătatea unui pește
înaintele nu s-a inventat niciodată
chiar dacă poartă numele orașului
în care te-am parcurs ore în șir
nu se simte mărturisire
cade de sus în jos ca un adevăr despre nimeni
ți-am tot vorbit de el între asediile mele
spre deosebire de oameni
iubesc abatoarele și mâinile de înecat
păsările de zi și trupurile de o noapte
atârnările lucide în capătul frânghiei
nu m-au condamnat la nesfârșire
ci intențiilor tale bune
001.195
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Daniel Dăian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 133
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 22
- Actualizat
Cum sa citezi
Daniel Dăian. “[nu trebuie să crezi într-o pădure scrisă cu răbdare].” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniel-daian-0038595/poezie/14043916/nu-trebuie-sa-crezi-intr-o-padure-scrisa-cu-rabdareComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.