Poezie
[războaiele cu zâmbetul pe buze își duceau zilele la suprafața pielii]
1 min lectură·
Mediu
mai ales atunci când lumina atârna
direct din frânghie
ca mâna unui mort
sau ca o literă
dintr-o femeie neumblată la începutul acestui poem
de război
coloane sinucigașe mărșăluiesc prin umărul tău
ca niște miriapozi cu șenile proaspăt smulse dintre execuții
ca un grupaj de fluturi eliberați imediat după pronunțarea divorțului
în umbra umbrei unui corp străin
unde ne-am dezbrăcat de oameni
și ne-am îmbrăcat în trupului altei păsări
numai în viziunea aceasta suntem animale sălbatice
în fiecare dimineață când plecăm cu venele amputate
iar orele pe jumătate neputincioase
picură interminabil dintre șinele trenurilor
de adio
nu știu cu exactitate dacă sinceritatea
a fost întotdeauna o boală venerică
transmisă grijuliu din generație în generație
de fotografii
alb-negru
001.217
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Daniel Dăian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 117
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 22
- Actualizat
Cum sa citezi
Daniel Dăian. “[războaiele cu zâmbetul pe buze își duceau zilele la suprafața pielii].” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniel-daian-0038595/poezie/14037477/razboaiele-cu-zambetul-pe-buze-isi-duceau-zilele-la-suprafata-pieliiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.