Poezie
[în viața reală ne ascultăm orbește cuiburile]
1 min lectură·
Mediu
drumurile conduse pentru ultima oară
glasul ambulanței cu venele jupuite
de arbori crescuți în pielea goală
ca niște mașinării confecționate din cuvintele nefolosite
la îngropare femeia care a născut un ochi de sticlă
avea ceașca de cafea împăturită
și aruncată la sfârșitul malurilor
după ora 18
când se moare la prima vedere
doar de câteva zile
blocurile construite din trupurile noastre
au început să fie
locuite
001.127
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Daniel Dăian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 66
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 13
- Actualizat
Cum sa citezi
Daniel Dăian. “[în viața reală ne ascultăm orbește cuiburile].” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniel-daian-0038595/poezie/14036844/in-viata-reala-ne-ascultam-orbeste-cuiburileComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
