Poezie
la începutul celui mai iubit dintre pământeni
1 min lectură·
Mediu
mai întâi
te-ai apucat de albastru
te incomoda uriaș în adâncul ochiului
drept pentru care
ai găsit ca fiind esențial să-l ștergi apăsat cu mâna stângă
care nu mai simte nimic
nici măcar maturitatea
rămasă în piele
ca o mușcătură feroce
și cum greșelile nu se lasă strivite sub nicio ploaie întunecoasă
sub niciun piept hohotit
umbra nu cioplește în privire ușile
într-o dimineață
ai descoperit că trupul tău se împuținează
de toate minutele chipului meu
iar la marginea noastră bună
o lepră a reflectării ștergea suprafața oglinzii
până la orbire
(mai ții minte?)
cine se simte mai vinovat decât tine
după ce a ridicat piatra să-și fugărească muntele
să oblige singurătatea unui om
de a-și oferi a treia zi
în foamea piroanelor
001.054
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Daniel Dăian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 123
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Daniel Dăian. “la începutul celui mai iubit dintre pământeni.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniel-daian-0038595/poezie/14031276/la-inceputul-celui-mai-iubit-dintre-pamanteniComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
