călătorie interioară

Si ploua diagonal,
cu 2 pete de sange,
de-a lungul cararii impletita in trei-
una bucata- ceata,
una bucata ceata,
una bucata impuls initial-
privind-se din afara
pe dinauntru.
La capatul liniei- impulsul initial-
in forma de cerc.

Spune-mi,
ai privit vreodata un sfant in ochi?

Multumesc,

cui naiba să-i mai ardă de călătorii interioare, pus steluțe pe pagina mea, intrat pe pagina mea, postat comentarii pe pagina mea, nu știu ce-o fi fost în capul meu (ba știu: nimic!)... 34 de postări... îmi cer scuze, n-o să mai agresez pe nimeni cu propria-mi interioritate, la 12 noaptea șterg textul... Carmen ești foarte scumpă (da, măi, dar chiar așa, nici (măcar) o înjurătură...), o să păstrez reply-ul...

(acesta nu e un text de promovare a acestei poezii, pe care sper, de altfel, să n-o mai citească nimeni)

...de altfel o citesc mai multi care se intorc mai apoi in interioarele lor si se uita. de fapt n-au timp sa se uite cu atentie, pentru ca suna telefonul, isi misca incet carnurile spre voci oficiale, apoi se intorc dar sunetele raman in urechi si nu mai sunt in stare sa descrie ce-a fost prin interiorul lor la prima citire.
Asa ca, te rog, mai lasa macar pana maine:)

Recunosc printre calitatile mele se numara si aceea de a fi foarte scumpa.:) Dar, ce legatura are numarul de vizitatori, cu ora 12, si mai ales, de ce te-ai hotarat sa adresezi \"calatoriile interioare\", turismului de masa.
Eu stiu asa, in statiunea Saturn, isi petrec concediile toti sindicalistii, pe luna, ajung doar astronautii, dupa periode dure de selectie si antrenament. Interiorul tau e saturnian- sau selenar? Baga-ti mintile in cap. La ora 12 se retrage de la bal, doar Cenusereasa, nu si Daniel De Marin. Oricum, nu te obliga nimeni sa faci ceea ce ai decarat:
claritatea ca un sac de box
între mai multe deschideri capcană
traversezi straturi
una două
trei carnea ta
rămâne din ce în ce mai în urmă
părăsești la timp
locul marcat
care se îngustează

deci nu prea e o calatorie interioara, ci una mai degraba mimata dupa niste elemente deja stiute. ceea ce face poemul mai putin bun.

Mai am 10 minute?

M-ați pus în dificultate. Acum nu mai știu ce să fac. Să-i mulțumesc Getei? Ok, o fac. Să mulțumesc lui Carmen, lui Bogdan? Ok, o fac.

Dar mai sunt 10 minute și vine momentul acela când eu trebuie să scot sau să nu scot textul...

Sunt de părere că, o dată trimis \"în lume\", poemul trebuie să se descurce pe cont propriu, fără nici o intervenție din partea autorului. Pe de altă parte, intrând pe acest site, cu aceste poeme (eu intru pe site nu ca să fug de lume, ori de mine...), împărtășesc ceva din propria interioritate. Și las astfel celorlalți o poartă deschisă. Pe care pot intra: de la analize (\"complete\" ori sumare), referiri la \"tehnici de a scrie\", reacții spontane, reacții mai puțin spontane, la verdict brut, dezaprobare... mă aștept îndeosebi la comentarii critice (pentru că, să fim serioși, numai poezie trendy nu e asta :)). Deci nu e o problemă dacă mă \"supărați\" (supărați-mă!), sau dacă mă \"jigniți\" (jigniți-mă!), dacă poezia vă îndeamnă să faceți asta, pentru că eu pentru asta sunt aici: nu pentru a mă îngriji ca poemele mele să fie frumos mângâiate, lăudate, apreciate (am spus: refuz să fiu \"consilierul de imagine\"), ci pentru a înregistra feed-back-ul (ăla real), pentru a-mi aduce și mie cineva la cunoștință despre cum se \"descurcă\" ele, despre cine le-a văzut, cum le-a văzut, cum au interacționat, dacă au interacționat, dacă au fost receptate, și să o facă sincer...
În sfârșit, aș putea eu înșira aici mult și bine tot felul de lucruri. De preferat e să n-o fac.

Poate că nici nu era nevoie de această explicație, poate era nevoie doar să vă spun că sunt aici, sau să vă spun noapte bună...

E vreo problemă cu site-ul?

Nu văd nimic și nu pot trimite nimic. La voi e la fel?

h. 23:55, 25 ianuarie 2005 (????)

poemul tau se \'descurca\' bine.
l-am receptat, am interactionat.
calatorie interioara cu capcane, printre locuri marcate si semne periculoase pe care le eviti in ultima secunda...

Dar a fost super. Geta aștepta să vadă dacă am scos poemul. Carmen aștepta să vadă dacă am scos poemul, Ioana aștepta să vadă dacă am scos poemul. Eu așteptam să văd dacă am scos poemul :)

Și când colo s-a rezolvat totul: cu o simplă defecțiune tehnică!

Radu aștepta să vadă dacă am scos poemul?

Mă bucură mult

:)

Chiar nimeni! Poezie=agresivitate ascunsa=eticheta mea. Scuze!
Rezulta, sportul, activitatea fizica e foarte buna, nu stiu in ce masura ar dauna ea grav \"sanatatii poetice\"! Sau ma rog, inspiratiei.