Mediu
Am prieteni care stau mult timp pe chat. Foarte bine, zic eu! Au vreme, chef, si poate au si ce spune...
Dar nu e asa. Au ce spune, dar nu au vreme, poate chef. Asa ca arunca vorbe la inghesuiala, timp de cateva ceasuri, intr-o asteptare febrila a inspiratiei.
Cand vreun neversat in arta e-discutiilor arunca un ochi in \"camera de povesti\"(v.legea Prusteanu:), regreta amarnic daca nu si-l poate lua inapoi, fiindca ramâne chior de respectivul ochi. Si pentru nimic.
Se face seara. Ei - tot pe chat. Se accelereaza ritmul discutiei, se ating intimitati, se fac oferte si se impart drägäläsenii. De acum - \"cunoscutii\" - isi destainuie afinitati culinare, preferintele in excursii, muzica, si adeseori, numere definitorii. In cm, kg, minute.
Arareori clarviziunea membrilor discutiilor este sfâsiata de cate un \"XXX logged out\". Asta da prilejul unor calcule finale, aprecieri pozitive sau nu la adresa celui ce s-a smuls din cercul de magie internetä.
Hai sa va spun si despre mine: sunt chatter obisnuit, nu ma evidentiez, in cel mai fericit caz; cei cu pareri contrare acesteia au ocazia sa se evidentieze ei insisi.
Atat pentru azi, am de corectat extemporalele celor marcati cu log-in.
063573
0
Oricum, căutarea inspirației timp de ceasuri pe chat, e o posibilă explicație a proporției mari de tescovină (90% dupa dl. Nexus) de pe poezie.ro
Din ce sa mai iasă vin? Mai trebuie struguri și poamele astea nu cresc in cyber... Timpul pierdut in camera toridă de chat ar putea fi folosit pentru:
- a citi o carte
- a ieși afară, în lume reală, chiar natură este poluată și chiar dacă oamenii adevărați sunt mici.
Lista poate fi continuată.