Poezie

Mai...

1 min lectură·5 octombrie 2001

Mediu

Mai cant, dar lacrima imi curge pe obraz

si cantecul e jalea mea patrunsa,

As vrea sa stau dar n-am pic de ragaz,

mi-e mintea de idei srapunsa.

Mai ploua, si nu observ ca ploaia-i lacrimi

de ingeri care plang de dor de moarte,

Ma afluu intre mortii ultimi,

m-am saturat de vorbe goale si vreau fapte.

Mai scriu, un ganda ma-ndeamna ca s-o fac

cand singur sant si ma ucide timpul,

Inca mai spun ceva desi as vrea sa tac,

mi-e trupul greu si mi se schimba chipul.

Mai iert caci e usor spre a ierta

dar este mult mai greu sa uit ca mor

Si vad cum verbul \"a purta\"

e-acelas lucru cu un ultim zbor.

Mai tac dar nu pot tace vesnic

decat cand moartea m-a rapus

Iar daca am la cap mai multe lumanari in sfesnic

inseamna: sufletul in alte lumi mi-e dus.

Mai mor, un ultim glas imi cade

si sfarma piatra cum o sfarma apa,

Timpul e singurul care ma roade

si cu stiloul imi sap groaapa.

001.554

Daniel Ciolacu. “Mai....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniel-ciolacu/poezie/7324/mai

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.