Poezie
Greseala fatala
1 min lectură·
Mediu
Da, stiu,
in viata mea
am avut parte
numai de stele cazatoare
( ce n-au cazut niciodata ).
Au venit de nicaieri inspre mine,
( planta simguratica )
m-au luminat efemer,
( indeajuns cat sa-mi vad singuratatea )
dupa care si-au continuat,
indiferente,
drumul.
Le-asi fi putut opri,
probabil,
de-asi fi gasit curajul
de-a o face.
De-asi fi gasit ,
macar,
puterea de a spune.
Dar n-am facut-o.
Am ramas statornic
convingerilor mele inutile:
sa nu spui ca iubesti
pana nu ti se spune ca esti iubit.
Greseala fatala.
012695
0

Eu zic ca puteai trece textul la ganduri sau la personale si sincer, dupa parerea mea nu e decat o lamentare.Cred ca ai avut de suferit de pe urma a ceea ce ai descris mai sus, dar asta nu e o modalitate da \"a te incalzi\" si mai ales nu prea ar fi nimic de remarcat.
Stiu si eu ca uneori unele tristeti poate nu are omul rabdare sa le scrie, sa le sintetizeze in metafore si texte pline de simboluri, si se repede sa arunce ceva simplu sub o idee de gen \"gata m-am saturat, nu mai fac asa ceva\", insa avand in vedere faptul ca suntem colegi si mai ales ca poate am trecut si eu prin asa ceva imi permit sa-ti spun ca textul de mai sus cu siguranta nu e ceea ce poti tu mai bine, si nu te caracterizeaza.