Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

La oglindă, farmecul tau întors

1 min lectură·
Mediu
Din tine se impart oglinzi
Ca-n balci, copiilor sarmani…
Ma-nalt si eu, cu ochii blanzi,
Sa te mangai pe umeri diafani.
Cata privire-am rastignit pe “sticla”,
Visandu-ma lipit de al tau trup.
Pe umar ti-am vazut crescand aripa,
Sarutul l-am oprit, sa nu ti-o rup…
Umil, m-am serpuit atunci spre glezna,
Sa-mi caut sub calcai culcus divin,
Sa ard pana la scrum si, chiar de-i bezna,
Iluminat, doar tie sa ma-nchin…
Nu m-am speriat de vreme sau de vremuri,
Nici de reflexii frante din vreun ciob,
Ispita-mi esti, chiar de cochet mai tremuri,
Ma lasa, doar o viata, sa-ti fiu rob !
012.795
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
102
Citire
1 min
Versuri
16
Actualizat

Cum sa citezi

Daniel Bratu. “La oglindă, farmecul tau întors.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniel-bratu/poezie/52379/la-oglinda-farmecul-tau-intors

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@dana-stefanDSDana Stefan
prezentul, fara trecut si fara viitor, este succesiunea momentelor care dispar pentru totdeauna, o data ce au fost reflectate in oglinda. el devine astfel, o poarta catre dimensiuni si lumi paralele.
ne-ar fi greu daca am trai fara oglinzi, fie numai si pentru a sti cum ne oglindim in ochii altora...
cat despre farmecele femeilor oglinzi..asta e o alta poveste..tu stii s-o povestesti mai bine..:)
0