Poezie
Rondellon
1 min lectură·
Mediu
Zăpada s-a urcat pe gard,
ca o căruță, cu surdine
pe lătrături, care ne ard,
la bot, vifornița ce vine.
Sub noi, podeaua, revanșard,
răsuflă gheață și suspin. E
zăpada trasă peste gard,
ca o căruță cu surdine.
Se fac troiene, în cămine,
din foste piei, de leopard.
- Où sont les neiges…? aud, trop tard,
când urci, albastră, peste mine,
cum și zăpezile, pe gard.
023827
0
http://i23.photobucket.com/albums/b391/antonpeta/DSC_2180-crop.jpg