Poezie
vis de moarte bună…
a patra scrisoare către Ceverdara
1 min lectură·
Mediu
cum trece timpul nostru e un mare mister
n-apuc să-ți povestesc mai nimic
până să-ți zic
despre visele mele dispari
uite
îți scriu aici
fără litere mari:
nu ştiu de unde vine
și cine
mă trezesc dintr-o dată cu un pumn în cap
ca broasca ţestoasă-n deşert
ori uitată-n dulap
nimic sigur doar
cert
soarele îmi înfige aceleași raze în spate
sub ceafă sub pletele-aiurea lăsate
creierul se topește la fel
stă pe gânduri ca în picturile lui Dali
ceasurile sub arșiță cu
limbile celorlalți care se învârt și nu știu ce spun
bun
până aici
nu știi ce spun
și desigur nici eu
și nu contează
ce Dumnezeu
înot prin aerul urbei
care se lipește de mine ca anticorpii
atunci când îmi umblă prin sânge
lighioanele vremii
până când
te văd cât totul din mine mai poate să vadă
în vitrine curgând
în buzunarul meu de la piept se-nvârte cheia mea sol
sunt mire cântând de moarte bună-ntre maci
sclipește coasa la colțuri de stradă
și taci
ca prostul degeaba
zâmbesc
nu ştiu de unde vine
și cine
vine o vreme când
doar mă trezesc
001.848
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Daniel Bratu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 186
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 43
- Actualizat
Cum sa citezi
Daniel Bratu. “vis de moarte bună… .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniel-bratu/poezie/14148628/vis-de-moarte-bunaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.