Imagine...

ol...vă pipăl

Și se făcea că mă duceam la bal,
chemat să dau cu pasul săltăreț
în lemnul scenei cu profil oval,
în ciuda orișicărui nătăfleț.

Că mă suna fierbinte, rugător,
să vin la dânsa, fără înconjur,
precum pe-un inocent investitor,
aleasa urbei chiar din primul tur.

Da, nu crâcniți, cu dulcele ei grai,
chiar primărița doldora de nuri
cânta la telefon, precum la nai
o mie de sirene din serai:

- Vai, dragul meu, ești primul meu amor -
poeticește zic - dar n-ar fi rău
să încercăm, cândva, în dormitor,
și alt ascuns bun meșteșug al tău.

Să știi că juriul nu te-ar fi băgat
nicicând în seamă, dacă n-aș fi fost
acolo eu, ce-ndată-am observat
câ`tai talentu` - scuze - de neam prost.

Să vii la festival neapărat,
voi scoate-n gară preșul cel mai lung
să calci pe el cu pasul de-mpărat,
la pieptul tau întreagă să ajung.

Și-apoi prin tot orașul prăzuliu
să ne plimbăm, distinse premiant,
cu-alai de poerime pân` târziu,
la braț cu tine, cel mai important.

Să-mi cânți un vers ușor, din când în când,
la un popas, când ăilalți beau de sting,
și-apoi doar pectoralii, rând pe rând,
să-mi dai curaj, alene, să-ți ating.

Pe sub cămașa ta de in topit
să intru ca-n bugetu` cu mulți roni
să îți urez nocturn bine-ai venit,
precum vorbirăm, fără pantaloni!

Deodată, când eram mai captivat,
se rupse firul - na că se opri,
și-am adormit așa, ne…consolat,
înconjurat de greieri și de Cri..

Când m-am trezit, la știri, o revăzui,
purtată în cătușe, chiar pe ea,
dulceața primăriilor ce nu-i
pe lume alta prima pe rețea.

Și-n gând mi-am spus, ușor justițiar,
deși nu-mi fac din dânsa chip cioplit,
ca poezii pe la concurs, măcar
atâta cât ea nu-i, să nu trimit!

Sau de trimit, să nu trimit pripit,
la jurii fără cap(ul ei frumos,)
că poate-o fi folos necuvenit
ce nu e nimănuia de folos…