Vreau să vii doi

Vasile Vajoga* către Mihai Batog Bujeniță**

Vreau să vii, într-un ceas fericit
și gândesc că-ntr-o zi te-o atrage
cuibușorul din centru de sit
ce-ai lăsat și-ai plecat în văioage.

Vreau să vii, să re-ncepem cu sârg
să refacem minuni din rebuturi,
ce-ai luat după tine prin târg,
și-ai să poți, după mii nepututuri.

Vreau să vii, ca să bagi la burduh,
c-ai ajuns foaie albă-n memorii,
și-o să-ți capeți la loc sfântul duh
și-or să-ți meargă și roțile morii.

Vreau să vii, cu hrisoave domnești
ce-ai luat din lădoi, cu galoșii
lui Tataia, serviciul de cești,
tot tacâmu’ - ce-aveau moși-strămoșii.

Vreau să vii cu toți banii de-atunci,
ce-i strângeam lalolaltă, imberbii,
ce eram când veneam de la munci
și plăteam cotizații ca cerbii.

Vreau să vii, ca să stăm cum stăteam,
braț la braț, socotind cu abacu’
ce ucazuri vom scrie la neam.
Vreau să vii... până-atunci du-te dracu’!

*președintele Societățíi Literar Umoristice Academia Veche Păstorel, Iași

**președintele Academiei Libere Pastorel, Iași


Textul parodiat:

Vreau să vii... - Neculai Lunca - 237,4 puncte

Vreau să vii cum ai fost și cum ești,
Către ziuă când cântă cocoșii,
Din tărâmul nescrisei povești
Unde, azi, sunt bătrâni Feți-Frumoșii.

Vreau să vii către mine din lunci
Într-o noapte când boncăne cerbii,
Să pășim , iar, desculți, ca atunci,
Prin răcoarea de rouă a ierbii.

Vreau să vii cum de mult n-ai venit
La salcâmii ce stau să se roage,
Cu privirea spre plus infinit
Când harbujii se coc prin văioage.

Vreau să vii de pe drumul spre târg
Și din plete cicoarea s-o scuturi,
Când pe deal dau livezile-n pârg
Iar pe miriști mor ultimii fluturi.

Vreau să vii lângă balta cu stuh
Pe aceleași cărări iluzorii,
Când a toamnă miroase-n văzduh
Și, țipănd, pleacă-n cercuri cocorii.

Vreau să vii când sunt nucii la hram
Prinși de brațe sub râpile spâne,
Ca în vremea când noi doi eram
Zămislire din luturi păgâne.