Poezie
Căpitan de play
1 min lectură·
Mediu
Sunt singur, îmi filează lampa mică
în cort mărunt de mare căpitan
al plaiului cu vite și urzică
pre limba mea crescută an de an
și plâng încet - cortina se ridică,
jelesc și toți ostașii-mi, simultan,
pe scena de Antipa la borcan,
când cine știe... Carevasăzică
a fost frumos, cu seceri și ciocan,
cu sânge, zoaie, whiskey la ulcică,
stele-făclii și blonde care pică
de-acum sub tăvălugul barosan...
În parte-s tot copil...Partea-mi matură
i-ar da un dos de palmă peste gură...
în cort mărunt de mare căpitan
al plaiului cu vite și urzică
pre limba mea crescută an de an
și plâng încet - cortina se ridică,
jelesc și toți ostașii-mi, simultan,
pe scena de Antipa la borcan,
când cine știe... Carevasăzică
a fost frumos, cu seceri și ciocan,
cu sânge, zoaie, whiskey la ulcică,
stele-făclii și blonde care pică
de-acum sub tăvălugul barosan...
În parte-s tot copil...Partea-mi matură
i-ar da un dos de palmă peste gură...
022.859
0
"
În parte-s tot copil...Partea-mi matură
i-ar da un dos de palmă peste gură... "
la fiecare strofă
un val lovește-n barcă
"Sunt singur, îmi filează lampa mică
în cort mărunt de mare căpitan
al plaiului cu vite și urzică
pre limba mea crescută an de an"
chiar dacă vrei să taci
e prea târziu
acum te-ai dezvelit
ești tata unui țânc
și totuși
încă fiu
vâslește barosane
zorii sunt aproape
spune-mi dacă
la domnișoara veronica
ai văzut cerceii de scoică
"și plâng încet - cortina se ridică,
jelesc și toți ostașii-mi, simultan,
pe scena de Antipa la borcan,
când cine știe... Carevasăzică"