Poezie
Jack-ardea
vis a la Oaie T. Ceapă
1 min lectură·
Mediu
„Febril sunt, pisici am în cizme o mie,
rinichii mei plâng liniștit, ca și ploaia
și fata aceasta, ce dulce și vie
măsoară cu inima scoasă odaia,
Black Mary, din tine mai sorb o globulă,
de rest, știu pereții ficatul să-ți coacă,
tendoanele tale prinsoare au nulă,
da`-n gâtul meu crapă și strâng și … ce dacă,
prăjită mi-e gura-n jumara de splină
ce-mi cântă aroma ta fragedă, rară,
cu ochii în mațe-mi împrăștii lumină
de-afiș cu neoane…dar ce mă-nconjoară?”
Pe-un raft, înainte de gard, încă scrie:
„Aici zace Jack, spintecat de-o hârtie”.
024422
0
Eu aș fi terminat mai degrabă cu
\"Aici zace Jack, fracturat de-o hârtie\", ca mesajul să fie mai clar.