Poezie
Frumoasei
(Iubirii...)
1 min lectură·
Mediu
Mai zi-mi, frumoaso, mai caută cu mine,
Izbânzi ce ne iubesc, ce se-arată împlinirii...
Și-asemeni unei raze moarte ce-a-nviat într-o privire
Și alte raze-și cată acum să le fie trup și suflet
Ochii tăi frumoaso, vreau să mă învețe,
Să dau viată! De doru-ți și cerul zbucnească-n plânset...
Să fim doar o privire, frumoaso, doar o mângâiere,
Prin nimbul ce ne leagă să dumnezeim împreună.
Ah, mi-e dor de-a vieții îmbiere, frumoaso, de-a ta suavă oglindire
A stelelor in frâu și a iubirii ce le mână...
Mai nalță frumoaso, mai spulberă, mai cântă toate-odată,
Iar eu te-oi asculta din măruntaiele firii...Și vreau să-mi fi mireasă!
023110
0
Mai zi-mi, frumoaso, mai caută cu mine,
Izbânzi ce se-arată a-mplinirii...
Și-asemeni unei raze ce-a înviat privirii
caută-n ochii tăi viață-a dărui.
De doru-ți cerurile zbucnească-se în plânset...
Să fim doară privire, să fim doar mângâiere,
Prin nimbul ce ne leagă să îndumnezeim.
Ah, dor îmi e de-a vieții îmbiere,
De a iubirii față ce stelele le mână... (Dante)
Mă-nălța, mă spulberă, mă cântă deodată,
Iar eu te-oi face a fi a mea mireasă!