Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Necântec de leagăn

Pentru al meu Anghel

1 min lectură·
Mediu
S-au mistuit atâtea gânduri despre tine
Și-atâtea alte gânduri despre noi
Încât în pieptu-mi s-au născut ruine
Și vetre de cenușă și puroi.
M-au unduit la infinit botezuri
De ceară ostoită fumegând,
Lumânărare devenit-au crezuri
Că mă înalț spre tine în pământ.
M-am mistuit și mi-am închis lăcate
Și lanțuri grele-am ferecat de zor,
Pe nimeni-nimeni n-am lăsat aproape
Să simtă că mai am puțin și mor
Tu, licuriciul meu făr'de lumină,
Așteaptă! vremea ceea va să vină...
(Celui ce ar fi fost Anghel, cu toată dragostea neîmpărtășită încă, Mama)
01929
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
90
Citire
1 min
Versuri
15
Actualizat

Cum sa citezi

Dana Logigan. “Necântec de leagăn .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dana-logigan/poezie/14172661/necantec-de-leagan

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@stanica-ilie-viorelSV
poartă amprenta durerii
ne este și un exemplu că poezia este leac și cine află drumul cuvintelor scrise este un călător viu pe cale

“ Lumânărare devenit-au crezuri ”
versul acesta, se vrea a fi o licență?

0