Azi

întreabă-mă ce e dragostea și-o să-ți cuprind tâmplele-amândouă

ca-ntr-un căuș de palme cu apă vie deschide larg ochii și-o vei simți izvorând din irisurile mele adânci și negre precum abanosul

nu sunt una dintre albele ca zăpada și nu aștept depărtarea de măr

ți-l vreau aproape tu adamul ispitirilor

pe buzele mele vei topi peceți trandafirii iar inimile se vor închina a jurământ

imaginează-ți dragostea a fi o piesă de balet clasic spectacol teatral mereu în pași de deux

balerin și balerină etalându-și grațiile dansului printre nori pe o sârmă lungă răsucită prinsă de capetele curcubeului

acolo printre nori stâncile mărilor pot atinge cerul pentru ei, iar sunetul ploii e precum inima cailor în cavalcade

numai acolo privirile lor sărută fruntea lunii și-n mișcările lor diafane cern fluturi cu aripi de mătase

ea îi poartă ca pe niște mărturii în voalurile rochiei

tutu-ul ei miroase a flori de nufăr și a lebede cântânde

întreabă-mă ce e dragostea și-o să-ți sculptez în suflet un lac al lebedelor albe

tu doar lasă-ți ochii deschiși