Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Scutul luminii

1 min lectură·
Mediu
Sufletul e
poligon de trageri
amatori de senzații tari
își iau cu japca abonamente
unul după altul înarmați până-n dinți
cu cizme duhnitoare sau tocuri cui (de 15)
montează țintele după bunul plac
AK-uri 47 dezvirginate mereu
de câte un cartuș-cuvânt
orbecăind a moarte
carnea cerului e sfâșiată de zborurile ucigătoare
ale vulturilor cu gheare oțelite
și ciocuri spovedite în noroi mefitic
jos
(ca într-un lupanar unde mesaline și scelerați
caută printre furdale îmbâcsite de fum
lucorile plăcerii)
forbanii își numără găurile din ținte
în mijlocul poligonului
eu cu mine
contabilizând tragerile
la pauza mare
construim scutul uriaș
tocmai din țintele găurite
să poată trece lumina în mine prin ochiurile împușcate
(ce nu te doboară te întărește!
așa mi-ai spus…
până și tu
nepasionat fiind de sporturile extreme)
012592
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
128
Citire
1 min
Versuri
29
Actualizat

Cum sa citezi

Dana Logigan. “Scutul luminii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dana-logigan/poezie/14028020/scutul-luminii

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@gabriel-nicolae-mihailaGM
Construcția desfașurată în jurul cartușului-cuvânt susține foarte bine prima parte a poemului, unde, de altfel, pari să fii în același spirit cu mine (când tocurile sunt de la 15 cm în sus tind să pară exagerate și în funcție de context pot contrabalansa bunul gust. Mi-a placut și împletirea produsă de imaginea cerului și a pământului. Finalul, foarte dezinvolt, de asemenea un plus. Felicitări pentru text.

Bun venit, îmi pare bine ca mi-ai ascultat îndemnul. O zi bună !
0