Poezie
cercul
schițe primăvara
1 min lectură·
Mediu
Stau împrejurul cercului gâtul de lebădă 11 scriu limbile ceasului prea scurtă linia
îngeraș ingenunchează în fața mea nu vreau dacă sunt trei puncte de așteptare cursiv
te rog îmi spune mă împinge afară noapte lebedele dorm ocrotite parcă știam strigătul
numai strigătul e constant zăpada mi se topește pe față lasă urme împrejurul cercului
lacrimi să fie 12 mâna îmi tremură în piept un mărțișor și el o carte de rugăciune n-am
trăit destul să-i sărut tălpile închide cercul cu pașii nu privi în urmă fix pe linie vrei
să ne mai jucăm și mâine afară de cerc cărbuni arși pe zăpadă și un drum în cruce 4 ori
nu arunca florile peste mine un pod peste ape dedesubt pești 3 dorințe mă lași să te iubesc
plâng de ce bătătorită e linia cercului închis o pană răsucită nu-ți pot scrie cu ea și dunărea
003501
0
