DNDan Norea
Verificat@dan-norea
Constanța
„Dacă poți să-ți împlinești un vis, ești obligat s-o faci !”
Născut: 1949 în Constanța și, de atunci, constănțean convins. Căsătorit, 4 copii, 3 nepoți (deocamdată). Facultatea de automatică, secția de calculatoare între 1967-1972, prima promoție din București care a dat admitere la secția asta, deci pot fi considerat membru fondator. Ar trebui să primesc un loc în Cimitirul veteranilor. Din…
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
Salutare, Nelu dragă,
Te-aș ierta pentru o crimă,
Dar te-omor de vrei să spui că
Asta-i rimă.
Două rime într-o zi, e cam mult, orice ar fi.
Mai ai pe conștiință "trece-trece", un pic mai devreme.
Să fie efectul apocalipsei?
Te-aș ierta pentru o crimă,
Dar te-omor de vrei să spui că
Asta-i rimă.
Două rime într-o zi, e cam mult, orice ar fi.
Mai ai pe conștiință "trece-trece", un pic mai devreme.
Să fie efectul apocalipsei?
Pe textul:
„Apocalypse Now" de Gârda Petru Ioan
0 suflu
ContextCă-ncepe azi la prânz năpasta,
Inițial nu am crezut,
Citindu-ți epigrama asta
Acum mi-e clar: a început!
Inițial nu am crezut,
Citindu-ți epigrama asta
Acum mi-e clar: a început!
Pe textul:
„Pământenilor, în ajun de apocalipsă" de Ion Diviza
0 suflu
Context- ne prezintă evenimentele de la Chișinău detaliat, fără să plictisească și într-o modalitate umoristică, fără să stârnească (prea mult) invidia;
- strecoară în cronică, pe de o parte informații interesante, pe de altă parte textele din concurs, inclusiv cele din concursul ad-hoc;
- vine cu fotografii sugetive, unele de-a dreptul frumoase (probabil cele care nu-s făcute de el);
- citind și privind, m-a apucat nostalgia, amintindu-mi de festivalurile din anii trecuți
vin cu o stea binemeritată.
Felicitări tuturor agoniștilor premiați la Chișinău, fie ei prezenți (Nelu Gârda, Vasile Vajoga, Laurențiu Orășanu) sau absenți (Vali Slavu, Nae Bunduri)!
Felicitări gazdelor, buni organizatori ca întotdeauna - Gheorghiță Bâlici, Ion Diviza, Teodor Popovici, Ion Cuzuioc și, la urmă dar cel mai important, Mihai Cimpoi!
- strecoară în cronică, pe de o parte informații interesante, pe de altă parte textele din concurs, inclusiv cele din concursul ad-hoc;
- vine cu fotografii sugetive, unele de-a dreptul frumoase (probabil cele care nu-s făcute de el);
- citind și privind, m-a apucat nostalgia, amintindu-mi de festivalurile din anii trecuți
vin cu o stea binemeritată.
Felicitări tuturor agoniștilor premiați la Chișinău, fie ei prezenți (Nelu Gârda, Vasile Vajoga, Laurențiu Orășanu) sau absenți (Vali Slavu, Nae Bunduri)!
Felicitări gazdelor, buni organizatori ca întotdeauna - Gheorghiță Bâlici, Ion Diviza, Teodor Popovici, Ion Cuzuioc și, la urmă dar cel mai important, Mihai Cimpoi!
Pe textul:
„Festivalul Național de Epigramă și Fabulă -Donici-cuib de-nțelepciune - Chișinău, 2012" de Gârda Petru Ioan
Recomandat0 suflu
Context... în ce măsură noi, cei de aici, am simțit și redat spiritul japonez, reflectat în portretele și tradițiile din fotografii. Dar, cu siguranță, e un grupaj omogen la nivelul de sus, care îți încântă privirile și, uneori, sufletul. Un grupaj regizat de Bia, care capătă pe zi ce trece o pricepere ieșită din comun în organizarea unui colaj de asemenea proporții. Felicitări tuturor participanților!
În privința senryu-rilor scrise de mine, nu știu dacă jocul de cuvinte din al doilea (rock = muzică, dar și piatră) este suficient de clar. Eu scrisesem rock cu italice, pentru a sublinia dubla semnificație.
În privința senryu-rilor scrise de mine, nu știu dacă jocul de cuvinte din al doilea (rock = muzică, dar și piatră) este suficient de clar. Eu scrisesem rock cu italice, pentru a sublinia dubla semnificație.
Pe textul:
„Kono matsu no shita ni tatazumeba tsuyu no ware*" de Cristina Rusu
0 suflu
ContextAm afirmat odată că, dacă la un concurs se cer 50 epigrame la aceeași temă, Nelu va fi probabil singurul participant și, în mod sigur, marele câștigător. Așa că faptul că aici a trimis "numai" 24 epigrame, una și-una, nu mă miră deloc.
La tema "Zodii" am făcut și eu odată un grupaj de 12, de fapt 11 replici la o epigramă a lui Nae Bunduri despre gemeni. Cea mai răsărită din toate mi se pare asta:
Racul
S-a mai născut, pe lângă mine,
Și-un rac. Nu s-a putut abține
Și-a dat ‘napoi. Ce lighioană !
L-au scos doar prin cezariană.
Aș da și eu o stea, dar stă Prundoiu la cotitură, așa că mă abțin. Mai bine aplicăm o schemă mai complicată: eu îi dau stea lui Vali, Vali lui Nelu, Nelu mie.
La tema "Zodii" am făcut și eu odată un grupaj de 12, de fapt 11 replici la o epigramă a lui Nae Bunduri despre gemeni. Cea mai răsărită din toate mi se pare asta:
Racul
S-a mai născut, pe lângă mine,
Și-un rac. Nu s-a putut abține
Și-a dat ‘napoi. Ce lighioană !
L-au scos doar prin cezariană.
Aș da și eu o stea, dar stă Prundoiu la cotitură, așa că mă abțin. Mai bine aplicăm o schemă mai complicată: eu îi dau stea lui Vali, Vali lui Nelu, Nelu mie.
Pe textul:
„Zodii și epigrame - Urziceni 2012" de Gârda Petru Ioan
0 suflu
Contextochii ca mura
gura ca o fragă -
Na și-o ciupercă!
gura ca o fragă -
Na și-o ciupercă!
Pe textul:
„Fructe de pădure" de Dan Norea
0 suflu
ContextAm înțeles acum, mi-ai dat o pistă,
De ce pe-aicea ai cam absentat:
O formatoare profesionistă
Te-a formatat.
Vali, într-un text unde sarea e cam amară, ai reușit să ne comunici cât se poate de plastic până unde merge stupiditatea reformei învățământului. Pentru modalitatea în care ai făcut-o, vin cu o stea.
Dar eu tot nu înțeleg, nici să mă bați: de ce e nevoie de o clasă pregătitoare? Nu existau grădinițele? Aplicând teoria de azi în mod recurent, este necesară o clasă de nivel -2 pentru a-i pregăti pe copii să intre în clasa -1, apoi o clasă de nivel -3 etc. Mă rog, etc nu are prea multe elemente, ultimul nivel este să aduci femeile însărcinate la școală în clasa -6.
De ce pe-aicea ai cam absentat:
O formatoare profesionistă
Te-a formatat.
Vali, într-un text unde sarea e cam amară, ai reușit să ne comunici cât se poate de plastic până unde merge stupiditatea reformei învățământului. Pentru modalitatea în care ai făcut-o, vin cu o stea.
Dar eu tot nu înțeleg, nici să mă bați: de ce e nevoie de o clasă pregătitoare? Nu existau grădinițele? Aplicând teoria de azi în mod recurent, este necesară o clasă de nivel -2 pentru a-i pregăti pe copii să intre în clasa -1, apoi o clasă de nivel -3 etc. Mă rog, etc nu are prea multe elemente, ultimul nivel este să aduci femeile însărcinate la școală în clasa -6.
Pe textul:
„De vorbă cu Domnu' Trandafir" de Vali Slavu
0 suflu
ContextCum o dau și cum o-ntorc,
Eu am chef de-un adulter:
Soțul meu e-un mare porc
Iar vecinul e vier.
Eu am chef de-un adulter:
Soțul meu e-un mare porc
Iar vecinul e vier.
Pe textul:
„Animale de companie..." de neculai lunca
0 suflu
ContextDe vreți motivul s-auziți
Vi-l spun, dar sub pecetea șoaptei:
Toți criminalii înrăiți
Se-ntorc mereu la locul faptei.
Vi-l spun, dar sub pecetea șoaptei:
Toți criminalii înrăiți
Se-ntorc mereu la locul faptei.
Pe textul:
„21.12.2012. Verdict optimist" de Ion Diviza
0 suflu
ContextCând situația-i destul de tristă,
Când toți participă l-al țării jaf,
Palinca noastră naționalistă
M-ajută să mă-ntorc acasă praf!
Când toți participă l-al țării jaf,
Palinca noastră naționalistă
M-ajută să mă-ntorc acasă praf!
Pe textul:
„Ce facem de 1 Decembrie" de Chitul Grigore
0 suflu
ContextIoane, ai dreptate. Anul acesta, mai mult decât altădată, sărbătoarea Marii Uniri nu mi-a trezit în suflet un sentimente înălțător, ci dimpotrivă.
Am mai modificat câte ceva la ultimul poem. Tot fără haz rămâne, dar nu-mi vine să-l șterg.
La mulți ani și ție, Ioane!
Am mai modificat câte ceva la ultimul poem. Tot fără haz rămâne, dar nu-mi vine să-l șterg.
La mulți ani și ție, Ioane!
Pe textul:
„Gânduri de 1 Decembrie" de Dan Norea
0 suflu
ContextPoemele de față îmi plac, sunt valoroase în sine, dar nu cred că sunt haiku-uri. Nu din motive formale (nu au kigo) ci pentru că, exceptând forma fixă, nu au nimic în comun cu haiku-ul.
Să le luăm pe rând:
- măreția piramidelor, care au văzut cum timp de mii de ani, în jurul lor, oamenii se transformă în oase, iar oasele în nisip;
- zeii care altădată aveau putere de viață și de moarte asupra muritorilor, astăzi nu sunt altceva decât picturi pe o amforă uitată pe fundul mării;
- Gânditorul, simbolul înțelepciunii și al filozofiei, ce poate spune altceva decât "din țărână am venit, în țărână ne întoarcem";
- Prometeu, cel care a fost, este și va fi simbolul celui care se jertfește pentru binele omenirii (un precursor al lui Iisus, zic eu), înlănțuit pentru că, după multe păreri, oamenii nu merită acest bine.
Poemele sunt aforisme, conțin istorie, filozofie, înțelepciune, conțin viață trecută și viitoare, dar asta le apropie un pic de senryu (ultimul mai mult decât restul) dar nu de haiku. Poate al doilea, cu amforele de pe fundul mării, însă foarte puțin. Haikuul trebuie să surprindă un moment, nu o eternitate.
Cee ce, repet, nu le face mai puțin valoroase.
Să le luăm pe rând:
- măreția piramidelor, care au văzut cum timp de mii de ani, în jurul lor, oamenii se transformă în oase, iar oasele în nisip;
- zeii care altădată aveau putere de viață și de moarte asupra muritorilor, astăzi nu sunt altceva decât picturi pe o amforă uitată pe fundul mării;
- Gânditorul, simbolul înțelepciunii și al filozofiei, ce poate spune altceva decât "din țărână am venit, în țărână ne întoarcem";
- Prometeu, cel care a fost, este și va fi simbolul celui care se jertfește pentru binele omenirii (un precursor al lui Iisus, zic eu), înlănțuit pentru că, după multe păreri, oamenii nu merită acest bine.
Poemele sunt aforisme, conțin istorie, filozofie, înțelepciune, conțin viață trecută și viitoare, dar asta le apropie un pic de senryu (ultimul mai mult decât restul) dar nu de haiku. Poate al doilea, cu amforele de pe fundul mării, însă foarte puțin. Haikuul trebuie să surprindă un moment, nu o eternitate.
Cee ce, repet, nu le face mai puțin valoroase.
Pe textul:
„crochiuri istorice" de nicolae tomescu
0 suflu
ContextBia, nu înțeleg cum ție, care urmărești atât de atentă lumea haiku-ului, ți-a scăpat numele lui Cezar Ciobîcă. E unul dintre marile talente din domeniu, are nenumărate premii, inclusiv internaționale și, ce e mai important, creează o adevărată școală de haiku. Adună în jurul lui copii talentați și le dă drumul în lume, îndrumându-le primii pași.
Din cele trei de aici, primul îmi place cel mai mult, Bia a explicat mai bine decât mine. Nici celelalte nu sunt rele, dar al doilea mi se pare cam ambiguu (cele două planuri mi se par complet independente), iar al treilea cam prea evident. Să ne înțelegem, nu le consider slabe, doar explic ordinea preferințelor.
Din cele trei de aici, primul îmi place cel mai mult, Bia a explicat mai bine decât mine. Nici celelalte nu sunt rele, dar al doilea mi se pare cam ambiguu (cele două planuri mi se par complet independente), iar al treilea cam prea evident. Să ne înțelegem, nu le consider slabe, doar explic ordinea preferințelor.
Pe textul:
„Haiku" de Ciobîcă Cezar Florin
0 suflu
ContextNicolae, asta a fost și intenția mea, să sugerez tristețea. Dar Bia are dreptate, al doilea, cel cu Bach, este de departe cel mai reușit.
În primul haiku, tristețea este nu numai sugerată, ci chiar enunțată explicit, ceea ce nu prea e indicat într-un haiku. A ieșit așa pentru că l-am scris la repezeală.
În ultimul, cele două planuri nu sunt prea separate, iar enumerarea aceea nu sună bine.
La haiku-ul cu Bach, aș fi vrut să scriu "Requiem de Mozart", ca să trimit la acel sfâșietor "Lacrimosa". Dar l-am înlocuit pe Mozart cu Bach din cauza silabelor. Nu-mi pare rău, Bach e compozitorul meu preferat, dar nu pentru Requiem.
Bia, epigrama și senryu sunt genuri complet diferite. Epigrama e suculentă, senryu-ul e aluziv. Epigrama înțeapă sau chiar lovește, senryu-ul gâdilă. Epigrama stârnește râsul, senryu-ul un zâmbet discret.
Mă îndemni degeaba să mă afirm în haiku, nu am prea multă tragere de inimă și, de ce să nu recunosc, nici cine știe ce talent. Haiku-ul e cel care mă ține în priză pentru ca, făcând o medie cu epigrama, să scriu senryu-uri bune.
Cât despre crizantemă, consideră că o ai deja. :)
În primul haiku, tristețea este nu numai sugerată, ci chiar enunțată explicit, ceea ce nu prea e indicat într-un haiku. A ieșit așa pentru că l-am scris la repezeală.
În ultimul, cele două planuri nu sunt prea separate, iar enumerarea aceea nu sună bine.
La haiku-ul cu Bach, aș fi vrut să scriu "Requiem de Mozart", ca să trimit la acel sfâșietor "Lacrimosa". Dar l-am înlocuit pe Mozart cu Bach din cauza silabelor. Nu-mi pare rău, Bach e compozitorul meu preferat, dar nu pentru Requiem.
Bia, epigrama și senryu sunt genuri complet diferite. Epigrama e suculentă, senryu-ul e aluziv. Epigrama înțeapă sau chiar lovește, senryu-ul gâdilă. Epigrama stârnește râsul, senryu-ul un zâmbet discret.
Mă îndemni degeaba să mă afirm în haiku, nu am prea multă tragere de inimă și, de ce să nu recunosc, nici cine știe ce talent. Haiku-ul e cel care mă ține în priză pentru ca, făcând o medie cu epigrama, să scriu senryu-uri bune.
Cât despre crizantemă, consideră că o ai deja. :)
Pe textul:
„Crizantema albă" de Dan Norea
0 suflu
Context...o cunosc pe Amelia Stănescu și, deși nu am citit poemele din volumul de față, știu că scrie totdeauna bine.
Marian Dragomir, mulțumiri pentru recenzie!
Amelia Stănescu, felicitări și succes la Gaudeamus!
Marian Dragomir, mulțumiri pentru recenzie!
Amelia Stănescu, felicitări și succes la Gaudeamus!
Pe textul:
„„Couvertures de pluie/Așternuturi de ploaie” de Amelia Stănescu " de Marian Dragomir
Recomandat0 suflu
ContextCuvinte grele și-nțelepte
Vă spun aicea fără fițe:
Un guru vrea mereu adepte
Cum ar veni... gurițe.
Vă spun aicea fără fițe:
Un guru vrea mereu adepte
Cum ar veni... gurițe.
Pe textul:
„Din pățaniile domestice ale unui lider spiritual" de Florin Rotaru
0 suflu
ContextFelicitări pentru sonetele tale, nu știu dacă din carne vie, dar sigur din suflet!
O parte din ele le știu, dar sunt cu atât mai nerăbdător să capăt un volum cu autograf.
Vei avea o lansare reușită, presimt asta. Dar nu strică încă o urare:
MULT SUCCES!
O parte din ele le știu, dar sunt cu atât mai nerăbdător să capăt un volum cu autograf.
Vei avea o lansare reușită, presimt asta. Dar nu strică încă o urare:
MULT SUCCES!
Pe textul:
„Lansare volum "Sonete din carne vie" - Mirela Lungu" de Mirela Lungu
Recomandat0 suflu
ContextGrig, nu cred că "replică" este un termen consacrat. Cel puțin, nu deocamdată. :)
Le-am spus așa pentru că nu puteam folosi parodie. Parodia este altceva, trebuie să preia mijloacele artistice ale originalului. Ori sonetele Mirelei sunt eminamente lirice, iar replicile mele sunt mai degrabă epice, fără metafore și alte briz-brizuri. Din acest motiv, nici nu pot fi comparate, deci sintagma "mai bun" este improprie.
Dar mai mult decât orice, mă bucur că ți-au plăcut, pentru că în genul asemănător (parodia) te consider un expert. Nu degeaba umblai la Vaslui împreună cu Lucian Perța, un alt expert consacrat în domeniu.
Le-am spus așa pentru că nu puteam folosi parodie. Parodia este altceva, trebuie să preia mijloacele artistice ale originalului. Ori sonetele Mirelei sunt eminamente lirice, iar replicile mele sunt mai degrabă epice, fără metafore și alte briz-brizuri. Din acest motiv, nici nu pot fi comparate, deci sintagma "mai bun" este improprie.
Dar mai mult decât orice, mă bucur că ți-au plăcut, pentru că în genul asemănător (parodia) te consider un expert. Nu degeaba umblai la Vaslui împreună cu Lucian Perța, un alt expert consacrat în domeniu.
Pe textul:
„Câteva replici la sonetele Mirelei Lungu" de Dan Norea
0 suflu
ContextȘezând comodă la balcon
Visa țiganca la confort:
"Îmi face curte-un faraon,
Deci pot să-mi instalez un cort."
Visa țiganca la confort:
"Îmi face curte-un faraon,
Deci pot să-mi instalez un cort."
Pe textul:
„Juna nemulțumită" de Goea Maria-Daniela
0 suflu
ContextPlutește-agale fulgul epigon
Căzând pe-o pălărie-mpielițată
Și te întreb, precum Francois Villon:
"Poete, unde-s neile de-alt'dată?"
Căzând pe-o pălărie-mpielițată
Și te întreb, precum Francois Villon:
"Poete, unde-s neile de-alt'dată?"
Pe textul:
„Visul unei nopți de iarnă" de neculai lunca
0 suflu
Context