DNDan Norea
Verificat@dan-norea
Constanța
„Dacă poți să-ți împlinești un vis, ești obligat s-o faci !”
Născut: 1949 în Constanța și, de atunci, constănțean convins. Căsătorit, 4 copii, 3 nepoți (deocamdată). Facultatea de automatică, secția de calculatoare între 1967-1972, prima promoție din București care a dat admitere la secția asta, deci pot fi considerat membru fondator. Ar trebui să primesc un loc în Cimitirul veteranilor. Din…
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
Leni la nuntă -
"nu mai sunt novice
acum am un Dan"
"nu mai sunt novice
acum am un Dan"
Pe textul:
„Felinare vechi/ răspândind o lumină/ odihnitoare -/ ritualul ceaiului/ poate să înceapă*" de Cristina Rusu
0 suflu
ContextMai întâi, felicitări tuturor participanților! Fotografii bine alese, poeme inspirate fără nicio excepție, un colaj bine organizat de Bia, ca de obicei. Ca un bonus, un material interesant despre una din activitățile tradiționale în Japonia - karate.
De ce scuze? Pentru că mă angajasem și eu să particip cu un text. Dar am lăsat totul pe ultima zi când, întâmplător, am fost ocupat cu activități mult mai urgente. Așa încât am blocat o fotografie.
Dar tot răul spre bine. Nefiind participant, pot lumina colajul cu o steluță, pentru a fi admirat de toți iubitorii Japoniei.
De ce scuze? Pentru că mă angajasem și eu să particip cu un text. Dar am lăsat totul pe ultima zi când, întâmplător, am fost ocupat cu activități mult mai urgente. Așa încât am blocat o fotografie.
Dar tot răul spre bine. Nefiind participant, pot lumina colajul cu o steluță, pentru a fi admirat de toți iubitorii Japoniei.
Pe textul:
„Felinare vechi/ răspândind o lumină/ odihnitoare -/ ritualul ceaiului/ poate să înceapă*" de Cristina Rusu
0 suflu
Context...Cornel Atanasiu ar fi trebuit inventat. Sunt unul din cei mulți care au pășit pe cărările haiku-ului datorită lui. Se întâmpla asta prin 2007, la câteva luni după crearea site-ului și înființarea concursului lunar Romanian Kukai.
De atunci îi citesc studiile, eseurile, comentariile și mă bucur că, în sfârșit, le-a publicat și pe hârtie. Felicitări!
Maria, felicitări și mulțumiri pentru un articol excelent! Vin și eu cu un pic de lumină.
De atunci îi citesc studiile, eseurile, comentariile și mă bucur că, în sfârșit, le-a publicat și pe hârtie. Felicitări!
Maria, felicitări și mulțumiri pentru un articol excelent! Vin și eu cu un pic de lumină.
Pe textul:
„Mulcom picurînd, volumul de debut al lui Corneliu Traian Atanasiu" de Maria Tirenescu
Recomandat0 suflu
ContextVali, regretul de a nu fi fost prezent la Buzău s-a mai estompat puțin, citindu-ți cronica. Ai reușit o cronică bogată în detalii, redând în proză și în imagini atmosfera, întâmplările și personajele.
Mă bucură ascensiunea agoniștilor care deja constituie un club aparte cu deviza "Niciun podium fără agoniști!" Felicitări tuturor premianților!
Felicitări și mulțumiri și ție, pentru cronica de față!
Și nu în ultimul rând, cu oarecare întârziere, LA MULȚI ANI!
Mă bucură ascensiunea agoniștilor care deja constituie un club aparte cu deviza "Niciun podium fără agoniști!" Felicitări tuturor premianților!
Felicitări și mulțumiri și ție, pentru cronica de față!
Și nu în ultimul rând, cu oarecare întârziere, LA MULȚI ANI!
Pe textul:
„Festivalul Național de Epigramă „Cât e Buzăul de mare”" de Vali Slavu
Recomandat0 suflu
ContextE infinită-a Lui putere,
Așa cum spun destui profeți
Și totuși, după Înviere,
Ce mulți creștini sunt morți… de beți.
(Nelu Gârda)
E liniște, senin și pace
Și totu-n jur renaște!
Ce sfântă-i ciorba de potroace
A doua zi de Paște!
Așa cum spun destui profeți
Și totuși, după Înviere,
Ce mulți creștini sunt morți… de beți.
(Nelu Gârda)
E liniște, senin și pace
Și totu-n jur renaște!
Ce sfântă-i ciorba de potroace
A doua zi de Paște!
Pe textul:
„Un paradox al Învierii" de Gârda Petru Ioan
0 suflu
ContextFelicitări agoniștilor câștigători!
Felicitări organizatorilor!
Felicitări juriului!
Felicitări lui Grigore pentru cronică!
Și un comentariu personal. Prin 2007, când am început să dau cu nasul pe la festivaluri, am emis un pronostic: dacă tripleta Atropa-Jupp-Rotaru începe să trimită epigrame la concursuri, sparge norii. Atropa a confirmat pentru moment, dar s-a retras. Rotaru are deja câteva diplome (mi se pare că a fost și un loc II) și astăzi, iată, a fost mai bun decât toți cei 80 de participanți, majoritatea din UER. Îl aștept pe Jupp, alias Viorel Vrânceanu.
Și încă unul personal. Fotografia îmi amintește expresia latină "fugit irreparabile tempus". Ce anume din fotografie? Barba lui Vajoga.
Felicitări organizatorilor!
Felicitări juriului!
Felicitări lui Grigore pentru cronică!
Și un comentariu personal. Prin 2007, când am început să dau cu nasul pe la festivaluri, am emis un pronostic: dacă tripleta Atropa-Jupp-Rotaru începe să trimită epigrame la concursuri, sparge norii. Atropa a confirmat pentru moment, dar s-a retras. Rotaru are deja câteva diplome (mi se pare că a fost și un loc II) și astăzi, iată, a fost mai bun decât toți cei 80 de participanți, majoritatea din UER. Îl aștept pe Jupp, alias Viorel Vrânceanu.
Și încă unul personal. Fotografia îmi amintește expresia latină "fugit irreparabile tempus". Ce anume din fotografie? Barba lui Vajoga.
Pe textul:
„Festivalul Național de Satiră și Umor " Zâmbete în prier " Vișeu de Sus, 2013" de Chitul Grigore
Recomandat0 suflu
ContextDe-nviere, pe la două,
După-o gură de rachiu,
Eu sunt moartă după ouă
Însă când le văd, înviu.
După-o gură de rachiu,
Eu sunt moartă după ouă
Însă când le văd, înviu.
Pe textul:
„După Înviere" de nicolae bunduri
0 suflu
ContextPe lângă multele suplicii,
"Dictatul" U.E. mă intrigă:
De-o fi să ne confiște micii...
O punem iar de mămăligă!
(Nae)
Aud că UE e decisă
Să mai emită niște teze:
Și mămăliga-i interzisă
Ca nu cumva să explodeze.
"Dictatul" U.E. mă intrigă:
De-o fi să ne confiște micii...
O punem iar de mămăligă!
(Nae)
Aud că UE e decisă
Să mai emită niște teze:
Și mămăliga-i interzisă
Ca nu cumva să explodeze.
Pe textul:
„Micii - un simbol românesc" de nicolae bunduri
0 suflu
ContextMi-a spus o blondă: În natură,
Prefer vacanța la solar,
Că poate așa, prin crăpătură,
Se uită un miliardar.
(Calimero)
La o mândră, când m-arăt,
Nu mai trec pe ulicioare...
Îi dau cardul, mă îmbăt,
Și il trag printre picioare.
(Emil)
Când cu mândra, pe imaș,
Să se drăgostească vru,
Îi răspunse drăgălaș:
- Întâi cardul și-apoi tu!
Prefer vacanța la solar,
Că poate așa, prin crăpătură,
Se uită un miliardar.
(Calimero)
La o mândră, când m-arăt,
Nu mai trec pe ulicioare...
Îi dau cardul, mă îmbăt,
Și il trag printre picioare.
(Emil)
Când cu mândra, pe imaș,
Să se drăgostească vru,
Îi răspunse drăgălaș:
- Întâi cardul și-apoi tu!
Pe textul:
„Modernizare rurală" de Sorin Olariu
0 suflu
ContextÎn primul rând trebuie să spun că vizitele unor poeți de elită, precum Leonard Ancuța și Emilian Valeriu Pal mă onorează. Că ei și alți poeți de pe agonia citesc epigrame, asta știam, dar nu-mi închipuiam că ajung să-și arunce ochii peste tristihurile mele cu pretenție de haiku.
Ideea de "fulgușor" exprimă exact ceea ce aveam în minte și elimină orice supoziție de pleonasm, drept care îi mulțumesc domnului Pal.
Vă urez amândurora un Paște fericit!
Ideea de "fulgușor" exprimă exact ceea ce aveam în minte și elimină orice supoziție de pleonasm, drept care îi mulțumesc domnului Pal.
Vă urez amândurora un Paște fericit!
Pe textul:
„Un fulg...ușor" de Dan Norea
0 suflu
ContextAșa e, "fulg ușor" e aproape un pleonasm. Aș putea, avocățește, să mă apăr cu butada "un kilogram de fulgi e la fel de ușor ca un kilogram de fier", dar n-o voi face. Am folosit sintagma "fulg ușor" pentru că în mintea mea cuvintele sunt separate. "Fulg" a fost tema unui concurs de haiku. Iar "ușor" vrea să spună că haiku-urile rezultate sunt așa, mai ușurele, mai puțin reușite.
Și a doua remarcă e adevărată. Și aici aș putea afirma, în apărarea mea, că nu sunt haiku-uri propriu-zise, ci senryu-ri. Dar nici ca senryu-ri nu au o valoare prea mare, dovadă e faptul că în concursuri, niciunul din ele n-a luat prea multe puncte. Le-am postat totuși pentru că eu folosesc agonia și ca arhivă. Ca să fiu riguros, a treia arhivă. Dacă vreodată, peste câțiva ani, mă voi hotărî să public un volum de haiku (am deja peste 600, până atunci poate ajung la 1000), le iau pe toate la mână, văd ce poate fi îmbunătățit, tai în carne vie și sper să rămân cu 200-300 publicabile.
Totuși, mă bucur că, datorită pleonasmului, ați poposit pe pagina mea. Drept care îl las nemodificat. :)
Și a doua remarcă e adevărată. Și aici aș putea afirma, în apărarea mea, că nu sunt haiku-uri propriu-zise, ci senryu-ri. Dar nici ca senryu-ri nu au o valoare prea mare, dovadă e faptul că în concursuri, niciunul din ele n-a luat prea multe puncte. Le-am postat totuși pentru că eu folosesc agonia și ca arhivă. Ca să fiu riguros, a treia arhivă. Dacă vreodată, peste câțiva ani, mă voi hotărî să public un volum de haiku (am deja peste 600, până atunci poate ajung la 1000), le iau pe toate la mână, văd ce poate fi îmbunătățit, tai în carne vie și sper să rămân cu 200-300 publicabile.
Totuși, mă bucur că, datorită pleonasmului, ați poposit pe pagina mea. Drept care îl las nemodificat. :)
Pe textul:
„Un fulg...ușor" de Dan Norea
0 suflu
ContextVin și aici cu un comentariu postat, mai mult în joacă, pe facebook.
iu a mea,
o lăcrămioară
mi-a căzut pe un
pantof
și o simt ca o
povară
și-am în mine-un mare
of
că pe-aici,
de-atâta vară
gâza: bzz
și puiul: piu
doar la mine-n
inimioară
dor de tine,
dor de iu.
iu a mea,
o lăcrămioară
mi-a căzut pe un
pantof
și o simt ca o
povară
și-am în mine-un mare
of
că pe-aici,
de-atâta vară
gâza: bzz
și puiul: piu
doar la mine-n
inimioară
dor de tine,
dor de iu.
Pe textul:
„ de-atâta vară " de sanda nicucie
0 suflu
ContextInteresante și valoroase aceste haiku-uri. Greu de încadrat într-un gen anume. Haiku-urile clasice au nevoie de kigo, aspectul sezonier este prima cerință a unui haiku. Senryu-rile presupun un zâmbet în colțul gurii.
Și totuși sunt haiku-uri și încă de înalt nivel. Occidentalii au modificat multe din regulile tristihului nipon. În orașele în care predomină sticla și oțelul, e imposibil ca haiku-ul să rămână exilat undeva în zona verde, rezervată mai mult pentru oxigen decât pentru flori, fluturi și păsărele.
Viorel, sunt curios, cronologic vorbind le-ai scris după comentariul de pe pagina mea sau le aveai gata scrise și comentariul a fost doar pretextul?
Și totuși sunt haiku-uri și încă de înalt nivel. Occidentalii au modificat multe din regulile tristihului nipon. În orașele în care predomină sticla și oțelul, e imposibil ca haiku-ul să rămână exilat undeva în zona verde, rezervată mai mult pentru oxigen decât pentru flori, fluturi și păsărele.
Viorel, sunt curios, cronologic vorbind le-ai scris după comentariul de pe pagina mea sau le aveai gata scrise și comentariul a fost doar pretextul?
Pe textul:
„Chifle împletite prin București" de Viorel Vrânceanu
0 suflu
ContextViorel și Victor, cele trei tristihuri sunt totuși haiku-uri, pentru că fiecare are și ceva din natură, ceva sezonal. Faptul că apar și oameni e ceva obișnuit în ultima vreme. Un senryu reflectă numai natura umană și are o sămânță de umor sau ironie, dar într-o formă mai delicată, mai subtilă decât epigrama noastră. Și încă ceva, prin cercurile cunoscătorilor se spune că a cam dispărut diferența dintre haiku și senryu.
Tristihul tău are tot ce-i trebuie ca să fi categorisit drept senryu - natură umană, satiră, subtilitate. Dar e atât de trist încât nu l-aș încadra în lirica niponă. Ceea ce nu-i știrbește din merite.
Tristihul tău are tot ce-i trebuie ca să fi categorisit drept senryu - natură umană, satiră, subtilitate. Dar e atât de trist încât nu l-aș încadra în lirica niponă. Ceea ce nu-i știrbește din merite.
Pe textul:
„Singurătate" de Dan Norea
0 suflu
ContextNu, Bia, nu cunosc decât două- trei, și toate mi-s dragi.
La mine ordinea e 1, 2, 3. De altfel, primul e cel care a startat seria.
Năstrușnice, zici? Păi tocmai citeam niște comentarii pe aici, pe agonia: dacă nu vii cu idei noi, ești un poet depășit.
Mulțam pentru semn, vizitele tale mă bucură totdeauna.
La mine ordinea e 1, 2, 3. De altfel, primul e cel care a startat seria.
Năstrușnice, zici? Păi tocmai citeam niște comentarii pe aici, pe agonia: dacă nu vii cu idei noi, ești un poet depășit.
Mulțam pentru semn, vizitele tale mă bucură totdeauna.
Pe textul:
„Singurătate" de Dan Norea
0 suflu
ContextGabriela, mă bucur că apreciezi modestele mele (mă refer la cele de față :)) tristihuri. Sincer, îmi era teamă să nu jignesc o categorie de persoane care, după părerea mea, se simt bine în pielea lor, dar nu vor să fie prea mult băgate în seamă.
Pe textul:
„Singurătate" de Dan Norea
0 suflu
ContextCu varianta de mai jos aveai șanse la premiu:
Perseverență
Fire-n păr avui vreo trei,
Stătui ore pe W.C.
Mai mersei pe la femei,
Însă nu știui de ce.
Perseverență
Fire-n păr avui vreo trei,
Stătui ore pe W.C.
Mai mersei pe la femei,
Însă nu știui de ce.
Pe textul:
„Trimise, din greșeală, la Turceni" de Laurențiu Orășanu
0 suflu
ContextVali, o cronică în stilul tău - concisă, multe fotografii, câte un strop de umor... Bine era dacă publicai și niscaiva epigrame premiate.
Dar explică-mi și mie, ce secțiune e aia "Umor la rotativă" ?
Dar explică-mi și mie, ce secțiune e aia "Umor la rotativă" ?
Pe textul:
„Festivalul de Umor “Al. C. Calotescu – Neicu” – Târgu-Jiu și Turceni" de Vali Slavu
Recomandat0 suflu
ContextIoane, mulțumesc, CUC-ii v-au simțit totdeauna aproape pe voi, cei din Chișinău. În frunte cu tine, bineînțeles.
Loredana, tu ești un model de pelerin cultural, cred că ai fost la mal multe evenimente culturale decât Ministrul Culturii. Probabil jumătate din evenimente se organizează pentru tine: "Hai, măi, dă-i bice cu organizarea, că vine Loredana!" :) Cum să moară cultura în condițiile astea?
Loredana, tu ești un model de pelerin cultural, cred că ai fost la mal multe evenimente culturale decât Ministrul Culturii. Probabil jumătate din evenimente se organizează pentru tine: "Hai, măi, dă-i bice cu organizarea, că vine Loredana!" :) Cum să moară cultura în condițiile astea?
Pe textul:
„Cronică lansare “Prăvălia cu umor” vol. II" de Dan Norea
Recomandat0 suflu
ContextZău că nu mi-aș fi imaginat ca se pot scrie pasteluri epigramatice. Atât cel din pagina principală, cât și cel al lui Laurențiu Orășanu (care aici ne cam derutează: e Calimero sau Ghiocel?) exprimă bucuria sosirii primăverii respectând, aparent, toate regulile unui pastel. Dar, printre rânduri, mustește umorul. Felicitări amândurora!
Sonet epigramatic există, rondel epigramatic există, fabulă epigramatică există, pastel epigramatic există, de parodii nu mai vorbim. Pe când o tragedie epigramatică? :)
Sonet epigramatic există, rondel epigramatic există, fabulă epigramatică există, pastel epigramatic există, de parodii nu mai vorbim. Pe când o tragedie epigramatică? :)
Pe textul:
„Aprilie" de Gârda Petru Ioan
Recomandat0 suflu
Context