Dan Norea

Felicitări pentru grupaj, dar și pentru fiecare în parte. Calimero, cu steaua, are dreptate. Și Florin are dreptate, sunt sigur că la o jurizare atentă (ca să nu spun corectă) ar fi trebuit să ia premiu.
Eu la Gura Humorului nu mai trimit. M-am nimerit anul trecut pe acolo în timpul festivalului, eram în concediu. Din punct de vedere artistic, caricaturiștii sunt la mare cinste, apoi dansurile și cântecele populare, arta culinară, parașutiștii, caii...
Concursul de epigrame e doar un punct care trebuie bifat pe ordinea de zi și atâta tot. Ca un exemplu, premiile au nume. Unul dintre nume mi-a dezvăluit substratul: premiul III - \"Humoresca\" se numește așa pentru că este destinat unui epigramist din Gura Humorului; care nici nu s-a prezentat să-și recite catrenele. Sunt curios, cine a luat Humoresca anul acesta. Probabil nu vom afla niciodată.

Nu mă gândeam s-ajungem pân la ură
Așa cum spui, de la o prăjitură,
Dar cred că mă socoate vinovat
Că, după incident, s-a îngrășat.
(Florin Rotaru)

O văzui întâi din spate,
Un quintal și jumătate;
Când s-a-ntors, m-albii ca varu\':
E vecina lui Rotaru.

Fabulă capitalistă

Furnica s-a asociat
C-un greieraș, plin de antren,
Iar drept portar au angajat
Surpriză! Chiar pe La Fontaine.

...altceva voiam să spun. Dar interpretarea ta mi se pare excelentă și foarte bine realizată. De altfel, știam demult că ești o poetă talentată. Nu treci granița din când în când, pentru variație și un pic de distracție ?


Catrenul neagă cu cinism
Tot ce am învățat în școală;
Se pare că-n capitalism
Orice morală-i imorală.


P.S. Dan mă cheamă :)

Mă trag, ca să mă taie, în hambar,
Mă-mpotrivesc cât pot, dar în zadar
Și-n ultima secundă mă gândesc:
De ce i-or fi zicând noroc porcesc ?

Dacă citești atent, pe acest site sunt două feluri de poeme: scrise cu mintea și scrise cu inima. Aici e un poem scris cu inima, dar filtrat prin minte. Nu sunt numai impresii aruncate pe hârtie, e un poem bine construit, care își atinge scopul, fără a jigni inteligența cititorului.

Felicitări !

Epigrama cu piftie,
Toată lumea poa\' să vadă,
Bună n-are cum să fie:
N-are cap și n-are coadă.


Mie mi-au plăcut primele două - ambele cu piftie.:)

Păi ce transcrii tu aici nu e limba română, e limba mess-ului, un fel de cod, cu alte reguli, în care copiii și adolescenții se înțeleg perfect. Trebuie să vezi jumătatea plină a paharului - observi că respectă cratimele m\'am și s\'a ? Când vor ajunge să scrie texte serioase, vor reveni la normal. Stai liniștită, am patru copii și știu ce vorbesc. Fiica mea cea mică scrie pe mess exact ca în exemplul tău, dar la bac a luat, acum două zile, media 9,75 la română.
Nu spun că sunt de acord cu acest cod, dar nici nu mă îngrijorează prea tare.

În schimb, ceea ce spui despre oamenii \"cu greutate\" e adevărat. Un motiv e viteza, dar de cele mai multe ori e lipsa de cunoștințe.

La \"niciun\", te cred pe cuvânt că astea sunt ultimele indicații din DOOM. Dar să nu-mi spui că e normal să inventezi un adjectiv pronominal \"niciun\", care înainte nu exista și că înțelege cineva că trebuie scris \"n-am niciun ban\" împreunat și \"n-am nici un frate\" despărțit.

În privința lui \"o dată\", așa cum prezinți lucrurile, e situația dinainte de modificarea din DOOM. Și înainte începeau poveștile cu \"A fost odată...\". Ce cred că s-a schimbat este situația \"o dată = o singură oară\", adică acum se scrie \"am citit cartea asta numai odată\". A rămas despărțit numai cazul \"o dată calendaristică\".

Vreau să spun că aplic modificările, dar nu-mi plac.

În privința răspunderii față de limba română, a zis cineva altceva ?

Gena, nu te contrazic, e plină România de agramați. Ca și multe alte țări, cu nivel de trai sensibil mai mare. Dar dacă ar fi să stabilesc niște priorități, parcă nu asta ar fi pe locul I. Pe mine mă oftică mitocănia, lipsa de scrupule, hoția și corupția generalizate și multe altele.
Textul de față l-am scris pentru cei de pe site, unde nivelul de cultură este relativ ridicat, nu pentru oamenii de pe stradă.

În privința expresiei lui Nelu Gârda -categorii defavorizate- se vede că nu-l cunoști deloc. E o expresie figurată, ironică și chiar autoironică (e inginer ca și noi), la adresa lingviștilor, care cu siguranță se găsesc pe aici în număr mare și care nu catadicsesc să își împărtășească din cunoștințe amatorilor, ca noi.


Nelu, și totuși... Eu continuu să cred că a sesiza numarul de i-uri din maeștri, noștri, etc, nu e o problemă de ureche. Atât articulat cât și nearticulat, maeștri/maeștrii se aude practic la fel. Diferența o face ochiul (memoria vizuală), după un număr de lecturi. Și nu toți au memoria vizuală și logica gramaticală la fel de dezvoltate.

Consideră și de la mine o stea!
(Laurone)


Mă furnic-o întrebare,
Între-atâtea nume grele,
Nimeni de aicea, oare,
Nu primi-va două stele ?


\"Nume grele\" e numai o rimă, găsită la repezeală. Vreau să spun, o epigramă extraordinară nu poate primi mai multe stele ? Cam așa reiese din exprimarea lui Laurone - una și gata. E o politică editorială sau o părere individuală ?

Nelu, Vali, aici cred că faceți niște confuzii. Urechea muzicală te ajută la ritm, la rimă, la despărțirea corectă în silabe... Dar la alte probleme (cratime, număr de i-uri, scrierea corectă a unui cuvânt) cred că e vorba mai degrabă de memoria vizuală, deci de ochi, nu de ureche. După un număr oarecare de lecturi, ochiul deprinde scrierea corectă și, din acel moment, nu mai greșești.

Eu și-un amic, de vodcă plini,
Plutim acuma printre stele,
Căci am văzut două mașini
Și-am vrut să trecem printre ele.

Gena, poți scrie corect într-un singur mod. În schimb, sunt nenumărate moduri de a greși, iar eu n-am de gând să le evidențiez pe toate. Mai ales că și eu sunt profan în domeniu, mă crezi că au trecut 45 ani de când am studiat ultima oară gramatica ? E drept, am patru copii și am revăzut-o un pic de fiecare dată.

Cornel, bine faci că folosești fiecare prilej de a clarifica niște probleme. Dar am impresia că în privința lui \"niciun\" și \"odată\" s-a mai schimbat câte ceva. După câte știu, conform ultimului DOOM, se scriu împreunate în toate cazurile.

Vali, nu e bine să împarți oamenii în alb și negru. Eu știu pe site doi oameni, pe care îi admir și îi respect, care nu fac alte greșeli gramaticale, cu excepția acestor \"ii\". Pentru ei am scris textul de față, pentru cei care \"nu și-au însușit regulile elementare de scriere corectă pe băncile școlii\" nu m-aș fi obosit.

Romanul polițist era în tinerețe unul din genurile mele preferate, așa că am destule date pentru a completa și chiar corecta scurta ta dizertație.
Punctezi relativ bine evoluția genului, dar cred că trebuie evidențiate în mod explicit etapele.

În romanul polițist clasic, întrebarea de bază era \"Cine-i criminalul?\".
Exponenți principali - Emile Gaboriau, Sir Conan Doyle, Edgar Allan Poe, Gaston Leroux, G.K. Chesterton, Ellery Queen, Agatha Christie...
Eroi celebri - Sherlock Holmes, părintele Brown, Hercule Poirot, Miss Marple...
Romane care au atins culmile genului - Misterul camerei galbene și Zece negri mititei, care prezintă crime aparent inexplicabile, întâmplate în locații închise.
Se poate observa că genul a apărut și s-a dezvoltat cu preponderență în Europa, Edgar Allan Poe nu este în primul rând un scriitor de romane polițiste.

Trecerea la romanul polițist modern nu a facut-o Raymond Chandler, ci Dashiell Hammet, autorul celebrului Șoim maltez. Chandler s-a recunoscut totdeauna un emul al acestuia. E adevărat, unul strălucit. După Raymond Chandler, centrul de interes al romanului polițist s-a mutat în America, unde au apărut o mulțime de autori valoroși - James Hadley Chase, Ross Mac Donald, Peter Chambers, Philip MacDonald, Erle Stanley Gardner...
Dar nici în Europa, genul n-a dispărut. Apar nume celebre ca Alistair MacLean, Peter Cheyney, Noel Calef, Sebastien Japrisot, Boileau-Narcejac...

În România, un aport important și-a adus Editura Univers, prin lansarea colecției Enigma, unde o lungă perioadă au fost tipărite numai capodopere ale genului.
Ca scriitori români remarcabili i-aș aminti pe Constantin Chiriță, cu a sa Trilogie în alb și pe prolifica Rodica Ojog Brașoveanu.


Trec de la conținut la formă și remarc nesiguranța ta în așezarea i-urilor finale. În primul paragraf ai \"maeștrii\" care, deși nearticulat, are doi de i. L-aș fi considerat typo, dar în primul episod ai de asemenea \"negrii\", tot nearticulat. Așa încât am scris pentru tine (și nu numai) textul de mai jos.

http://agonia.ro/index.php/personals/13895408/Punctul_pe_i

Succes!

Ineficiența muncii în grup
(Vali Slavu)

Metoda-i bună, frățioare,
Căci nu găsești, trăgând cu tunul,
Incompetenți în număr mare:
În grup greșește numai unul !

Permite-mi să mă îndoiesc...
(Sorin Olariu)


Păi îți permit, că voi-nu voi,
Da-ți spun așa, mai cu tristețe:
Ești mai puternic, deci te-ndoi
Mult mai ușor ca-n tinerețe.

Dragă Elena Marcu fără inițială, păi ăsta e rolul poveștilor, să fie spuse la gura sobei.
Nu mă încrunt, Doamne fer\', ingredientul ranchiună îmi lipsește din dotare. Deși uneori îi simt un piic nevoia. :)

Da\' tu cum o mai duci, că anul ăsta nu prea te-am văzut pe aici. Dacă te uiți prin jur, nu vezi cum bântuie doru\' ?

Eu știu altă ordonanță:
Emigrantul în vacanță
Poate-aici să fure-n draci,
Însă doar de la săraci.

Mi se par mai reușite decât altele din serie. Aici mi-au plăcut cel mai mult prima și ultima. Dar îți sugerez să le mai comprimi. Constat că, datorită dorinței de exactitate (motivație pe care am reținut-o, pentru că mi-o reproșa mie cineva, acum câteva zile), lungești prea mult fraza.
De exemplu, ultima aș formula-o așa:

Articole de fond = articole care asigură fonduri ziarului și, uneori, ziaristului.

O elipsă e de dorit, la urma urmei nu scrii pentru copii.