Email spre Spania

în sfârșit: cel mai frumos alb este cel de spaimă! :). inspirat de tot acest haiku!

numai bine!

Ottilia Ardeleanu

Ottilia, ordinea mea de autoevaluare a celor trei tristihuri este 1, 3, 2. Dacă ție ți-a plăcut nr. 2 (adică ultimul din ele), tare mă bucur, asta înseamnă că toate trei sunt reușite.
:)

În Spania,
căpșunile au gust
abia în august

Și mie tot al doilea îmi place cel mai mult. Mult de tot. Te mai bucuri o dată?:p

hai acas\', mama
să îmi vezi coronița -
trandafirii tăi

Elena, mă bucur de două ori, o dată pentru vizită (cred că e prima oară când îmi comentezi un haiku) și încă o dată pentru că ți-a plăcut.

Dacă deja sunteți doi care v-ați oprit la \"alb de spaimă\", înseamnă că tot senryu-rile îmi reușesc mai bine decât haiku-urile. E bine de șiut, mulțam pentru feed-back. Îmi convine, prefer să trimit zâmbete decât priviri încruntate, pline de \"Vedeți ce deștept sunt eu?\".
:)

primul poem este foarte bun, un haiku modern, îmi place că ai asociat fetița cu mărul. este vorba, sau poate fi vorba despre un copil care are părinții plecați în străinătate. faptul că ultimul vers este pozitiv arată dorul fetiței, un dor mai dulce, adică nu acel dor cu suferință. părerea mea este că acest poem chiar ne pune pe gînduri. momentul unei situații de viață este surprins bine. verbul a înflorit este foarte bine așezat. îl putem asocia cu speranța. foarte frumos poem. să îl păstrezi neapărat că va fi nevoie de el.

al doilea îl văd ca pe un senryu, dar numai datorită primul vers. dacă se înlocuiește primul vers poate fi un haiku foarte bun. merită de încercat și de păstrat.

al treilea e puțin metaforic. verbul a trage îl asociez cu tutunul, nu știu de ce. poate ar fi mers altceva. eu știu că e vorba de o expresie \"a trage aer în piep\"..nu știu ce să zic.

tot la primul poem mă opresc fără excepție și te felicit cel mai mult pentru acest poem reușit

cu prietenie, bia

Bia, ai dreptate, primul tristih e o formă modernă și prescurtată a vechilor scrisori de genul \"Dragă mamă, află că noi suntem bine, ceea ce îți dorim și ție.\"
Există acolo și ceva dor, dar nu numai într-un sens, ci (presupus) în ambele.

Ultimul poem vrea să exprime senzația de plinătate dată de aerul primăvăratic, arome de copaci înfloriți, mirosul de verde crud. Decisiv mi se pare acel \"încă\", ce sugerează că e vorba de o persoană în vârstă, care se bucură de fiecare nouă primăvară.