Dan Mitrut

Pe zidul ars de soare, o umbră: Nu sunt eu acesta, mă trădează în grabă un fluture.

Au rastignit un filosof sintetic Ca a gandit pe o fituica de CD: \"Suntem pierduti. I-am ucis pe oameni, le-am stors inimile, pasta contra ruginei. Tot ce era viu in galaxie acum e gri metalic

<img src=\"http://pic2.picturetrail.com/VOL5/2011794/3894099/48093638.jpg\" align=centre câțiva cărbuni pâlpâind ascut lama sabiei cu o petala de de crin. o bufniță jertfind tăcerii încă o

pentru un pui de stea tac până și apele limpezi ale ochilor pentru un pui de stea frunzele doinesc magnitudini condamnate la întuneric pentru un pui de stea închinăm somnul zilelor de

<img src=\"http://217.156.87.6/escape.jpg\" align=centre pasărea taie cerul apus din aripa nesupusă curge Soarele cu tot înaltul. desfrunzite crengi fac loc altor cuiburi: Venus,