Dan Lucian Stefancu

Caut în creier cuvântul care te-a îndepărtat de mine, încerc să-l iau înapoi, să nu-i fi dat drumul. acel cuvânt care m-a transformat în depărtare, zare sau orice altceva departe de

În fiecare zi de mâine - lumea se poate termina

Încerc o evadare mentală de tot ce însemni tu, de tot ce însemn eu, de tot ce înseamnă însemn, de semne și ecuații, de picioare goale și pahare, de fum și fumuri, de viață, în

Înainte să fi fost noi, ce a fost? O umbră de lumină? Rămășițe din bucăți de noi împrăștiate în alte cupluri? Nu a fost nimic N-a existat un TU, un EU, Pentru tine, n-ai existat ca nume

Uneori, ca și acum simt că nu am destule cuvinte în minte, pe hârtie și în vis ca să exprim tot ceea ce simt… Îmi schimb opiniile înainte și după culcare ca o pasăre călătoare spre

pentru tine mă întrebi ce aș putea face… dacă și desface vrăji. Poate că nu vreau să știu… ci doar să te știu… lângă mine. Poate că te vreau doar pentru mine sau altceva… e altceva …sau

am început să port crep la pălărie, la pălăria pe care nu o port. nu am încă o pălărie sau un acoperământ de cap (nu suport!), dar în gând, port crep la pălărie, la pălăria pe care nu o port.