Poezie
Lumi paralele
1 min lectură·
Mediu
Am crescut în dragostea noastră
Ca doi gemeni.
Ca două degete într-un singur inel.
Respiram același oxigen,
Ne dureau aceleași apăsări,
Epidermele noastre
Simțeau vibrația luminii la fel.
Ovoid plin cu orgolii
La periferia simțurilor,
M-ai azvârlit dincolo de spațiul tău
Cu privirea ta înghețată
Din care s-au întrupat bariere
Impenetrabile:
Tăcere, tristețe, încruntare.
Ochiul tău, străin acum,
Moare ori plânge?
Am devenit prizonier într-o lume paralelă;
Izolat de tine.
Parcă aș fi în spatele unui perete din sticlă.
Te văd, te simt aproape.
Nu te pot atinge.
Măcar să te pot întreba:
Te mai doare ceva?
Mai poți respira?
Þi-e cald ori ți-e frig?
Întinde-mi un deget măcar!
Mi-ar ajunge!
Dan David, Los Angeles, 10-09-2005.
001.668
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- dan david
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 116
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 28
- Actualizat
Cum sa citezi
dan david. “Lumi paralele.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dan-david/poezie/1735383/lumi-paraleleComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
