Aproape trecuți

Și-a pus capul pe pieptul meu . Vara aceasta moare blând, înconjurată de fiice și fii;

„Mă iubești? Hai să ne trecem acum, împreună”, mi-a zis,
Și strugurii s-au îndulcit în vie.

Îmbrățișați, pe terasă.
Picioarele ne atârnă în gol,
dedesubt se cască orașul
cât ditamai dorul.

Un avion sclipește în soare, spre nord.
S-a stins în Băneasa, cu oamenii aplaudând la geamuri.

„Nu te grăbi, oricum suntem aproape trecuți, ne-a văzut toată lumea.”

Jos, în oraș, se scurg tramvaie, oameni se-mbrățișează pe alocuri,
Ca iedera se urcă ușor crud,
Toamna pe blocuri.
__________________________________________
"Urban", Editura Vinea, Ed.II, 2014