Poezie
Totul-un poc
Săgețile
1 min lectură·
Mediu
It is recently. M-am speriat de întâia sosire
de clopoțel ca o umbră de rouă pe talpa mea,
am uitat că spun atâtea lucruri vorbele singure,
în gura de odinioară.
- pe ceruri stau cu pâinea în mâini și-mi sug
buzele cu poftă, ce-am fost până recenlty, o sticlă
brăzdată de forme, de s-au uitat ei înăuntrul meu
la pecetea de ceară cum închide hârtiile.
Mi-a fost dulce somnul, între văi cu gâze verzi,
fluturi de-o șchioapă povestindu-și zilele;
pe aleanuri de sfoară putredă, iubirea se arcuia ca
o piele. Între pajii ei, hainele-ei-altar,
dinții-ei-mană-din cer, totul un poc scurt și bătrân,
un sfert din ce-am visat uitându-mă în ochii tăi
întâia oară.
Întâia sosire de clopoțel, un șarpe cât un muc
calciat cu zgomotul pufurilor dese, m-am speriat
de întâia sosire de clopoțel ca o umbră de crevașă
în părul meu, am uitat că spun atâtea lucruri
singure vorbele, de mine în veci- pe ceruri și ape,
în veci, o fetiță de pâmânt cu o sticlă la picioare.
001.503
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Dafina David
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 169
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
Dafina David. “Totul-un poc.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dafina-david/poezie/1831373/totul-un-pocComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.