Poezie
De sticlă
Anotimp-tice
1 min lectură·
Mediu
Când am pășit întâia oară, îmi venea să spun
prima lovitura primul răcnet primul raget al
timpului în axul meu femural;
zahărul se lipea de buzele mele- masa cu chipul
de sticlă, copiii afară la bazin;
întâia sau prima oară, piciorul de lâmăie zidul
din frunze mierea de lapte cascadorul de carton.
Zahărul se lipește de buzele mele, nimeni n-o
să mă vadă cum aterizez peste avalașă
- când am pășit întâia prima oară, o sută de ace
să mă descoase înăuntru, o sută de clipe
de cute verzi de unghii tari înăuntrul meu
doar pentru o namilă de carton lipită de perete.
001.548
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Dafina David
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 103
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 13
- Actualizat
Cum sa citezi
Dafina David. “De sticlă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dafina-david/poezie/1792575/de-sticlaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.