Poezie
Trezirea
Saice
1 min lectură·
Mediu
Cred că-mi sting genele peste negrele-ntrebări
- din iad- din edenul greu al cerului
-din portocalii udați de Constance
- din canta dereticată cu fiecare bar a sol,
a re, a mi.
Sting fiecare geană într-o nouă lumină care
n-o să mai îmbrace semințele în călduțe câmpuri
așezate sub stele.
Simt că n-o să mai îmbrace semințele.
- Inflamatele mâini care n-or să mai aibă
ce pune-n ghiveciuri,
nici măcar cu venele epurate de lumene șirage,
fante încolăcite, duse în singurătatea bobului
de iarbă suspendat,
suspendat în seve, în susure șirage deasupra
- Pod\'alii întorși din coronița ei veștejită,
numiți a do, a mi, a re.
001296
0