Poezie

Collapse

1 min lectură·9 martie 2008

Mediu

Cuore, until upon cities, lights do not

enclosure round skies longing for the

morning.

Cuore, I was smiling all day long,

in fit of surfacing my handling,

to say that I knew it from the begining,

this turn of the collapse.

Oprește-ți mângâierile, Cuore, mută-ți adâncile

pleoape pe asparagușii înclinați afară.

Din câte colacuri, din căte rezonanțe- înșiruiri

strivite aleator sub munții de zăpadă,

rece se desface podul în subțirele șanț.

Cărămida fadă, vopseaua cu clei,

periile tatei sârmind tristețea ignatului,

ficatul pulsat înainte pe o aprigă mână de aram

- cum nu se găsesc întrebările dulci,

Cuore- dospirea zahărului cu sunetele

- intonația răspunsurilor descoperind o lamă

pe care s-a aburit deja tăcerea.

001.483

Dafina David. “Collapse.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dafina-david/poezie/1772574/collapse

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.