Poezie
Chiparosul de granit
1 min lectură·
Mediu
Am să-mi rup coarnele
Și-am să-mi frâng ligamentele
Și-o să-mi smulg limba
Să pot vorbi...
E prea mult eu în tot
Și nu pot să te văd de mine,
Nu pot să te ating de mine
Să-ți spun că...
NU Vreau să mă Schimb
Din stânca de granit tăioasă
Nu Vreau să plâng
Și să înșir cuvinte fără glas
Nu Vreau lumină,
Ci să-nfloresc în umbră
Un chiparos fără frunze
Împietrit de ploile negre.
Sunt așa de ascuțit
Că mai putea tăia cu mine,
Așa de ascuțit
Că mă tai în mine...
E greu să sparg zidul
Măcar în coloane,
Să te las să strălucești,
Să-mi frângi coarnele
Și să-mi crești frunze.
O, mândru chiparos de granit tăios,
E noaptea prea neagră
Și frigul prea viscol,
Înflorești în tine sânge
Și țurțuri pe crengi.
002.976
0