Poezie
A perfect circle
Andrului
1 min lectură·
Mediu
inima germinează într-un cub fără ferestre
până la tine mai am fix două rătăciri și-o
stăpânire de sine azi săp gropile cu dinții
mâine pământul scos ți-l aștern la picioare
pășește acesta este sângele meu blestemat
bea-mi din ochi această plasmă îndulcită
concav cu spumă de bere și colțuri de nori
după mirarea tradusă peste spâncene
ar zice și orbii că m-așteptai de mult
confirmările vin însă doar peste pereți
în formă de cai orgolioși năzuros ascetici
captivi dansăm culoarea cu scopul de-a crea
tabloul iubirii surprins în albă mișcare
cordonul se taie dor forfecat inaugurăm azi
prima zi în care am uitat intenționat
cum ne cheamă
clepsidra-și rumenește răbdarea
zăgazurile pulsului se rup
a perfect circle
în palme ai un cub fără ferestre
pe tâmplă am un pas neconjugat
între noi doar o bătaie de-aripi
și-un pește căutandu-și ficatul
Ai curaj și recunoaște:
Nu-i așa că ne-am rătăcit?
023.060
0
poate. cine mai stie.