Poezie
Frica
1 min lectură·
Mediu
Mi-e frica
sa nu plece si ea,
cer si pamant
intre care ma
clatin
palid de singura
mimez dansul nostru
cand stelele curg
in duet
in ochii nostrii
indragostiti
sau poate era
doar ochiul meu
de indragostita.
Mi-e frica sa nu se tarasca EA
dupa tine,
ca cenusa in urma unei seri de toamna,
ca un sarpe de piatra peste o carare
pustie.
Ma doare.
Mi-e prea frica.
004300
0