Poezie

Toamnă

1 min lectură·7 septembrie 2012

Mediu

E toamnă, amintiri migrează

Spre zări mai pline de lumină

Lăsând în pomii ce-oftează

Doar frunze pline de rugină.

Și păsări mici și păsări mari

În cârduri ce nu se termină

Se scurg, treptat spre alte zări

Cătând căldură și lumină.

Cu colți nervoși și plini de bale

Își mușcă, părăsita mare,

Falezele, ce-o privesc goale

Fără de zgomot sau mișcare

Vînturi se nasc de nicăieri

Dansând cu frunzele pe stradă

Și contemplezi, fără să vrei

Dezordonata lor paradă.

E toamnă-n jur,e toamnă în suflet

Mă plimb sub pomii tot mai goi

Cu crengile, ca un schelet

Ce lasă umbre tot mai moi.

Porții de soare tot mai mici

Ne luminează într-o doară

Și ne simțim tot mai pitici

Cu cât ne-ndepărtăm de vară.

001.228

Cucu Constantin. “Toamnă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cucu-constantin/poezie/14013794/toamna

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.