Poezie

Săgeata paradisului

1 min lectură·28 martie 2004

Mediu

Mă săgetează

imaginea paradisului.

Ceea ce a fost străpuns

cade la pămînt.

Am adormit ieri

și m-am trezit mult mai mic azi,

aproape infim.

M-a micșorat

timpul,

m-a topit

razele soarelui,

m-a distrus

paradisul

cu neantul lui.

Am visat că zbor,

că mă întrec cu păsările răpitoare.

M-am deșteptat acoperită

de pene negre.

A cui au fost oare?

Ale păsărilor?

Sau poate ale îngerilor mascați?

Pluteam pe valuri

ca o sirenă suavă,

neștiind

ce e spațiul,

ce e tristețea armonioasă,

ce e infinitul...

Am văzut primăvara,

am văzut apostoli,

mi s-a proiectat umbra templului

spre care îmi duc povara.

Dar,iar

m-a săgetat

imaginea paradisului...

001.169

Cristina Schiopu. “Săgeata paradisului.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristina-schiopu/poezie/68223/sageata-paradisului

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.