Viitor omorît

1 min lectură·9 iulie 2005

Mediu

Te văd deseori

mergînd pe o stradă pustie...

Te ia un copil de mînă,

care seamănă uluitor cu tine...

sau mai bine...

are același albastru în ochi...

Mi se pare straniu:

doar tu ești soare,

ești blond,

iar el e brunet...

poate îi seamănă ei...

Copilărie furată...

Tinerețea din tine

acum e sclipirea din ochii lui...

Eu ramăn la vîrsta

cînd mai pot visa,

deși visarea nu are perioadă de timp...

nici frecvență...

Mă întorc într-un viitor,

omorît,albsatru,

exorcizat...

013.025

Cristina Schiopu. “Viitor omorît.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristina-schiopu/poezie/131172/viitor-omorit

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Dorinta de a pastra inocenta copilareasca... De a vedea totul prin ochii lor... Poate ma insel... Poate nu...
Mi-a placut mult...

Drag,
Dor