Poezie

Temeri nocturne

1 min lectură·19 august 2008

Mediu

Mă tem de ziua-n care nu am să te mai

văd,

De dimineți cu tari parfumuri de

singurătate-

Tristeți îmbălsămate în suflul altor

nopți,

Când sufletul ți-l inspiram atât de-

aproape.

Mă tem de mângâierea ce nu te va

atinge,

Sărutul avortat, ce-mi va muri pe

buze

Chiar în secunda-n care mă voi trezi din

vis,

Voi blestema atunci toată minunea

lumii;

de teama voi fi plans...

Mă tem de promisiunea ce-o voi fi

încalcat-o

Din clipa-n care tu vei fi plecat

plângând,

Speram că n-o vei crede...cum ar putea,

iubite

Să nu mă doară această păgână

desparțire?

când pentru muritori iubirea

e sacru legămant...

Mă Tem, două silabe cu înteles

banal

Pentru acei ce nu știu motivul

despărțirii,

De la un timp nici eu nu voi să il mai

știu,

S-a-ntunecat afară. E noapte și în mine.

mă tem...

002.212

Cristina Negru. “Temeri nocturne.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristina-negru/poezie/1797707/temeri-nocturne

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.