Poezie
În ziua când
1 min lectură·
Mediu
În ziua când va coborî lumina
să mă cuprindă,
în ziua când va fi numai cer și iubire,
o să ne privim mai rar,
dar mai atent,
pe undeva, cu o ciudată sfială și uimire.
În ziua când va fi să zbor
ca-n visul din copilărie,
unde-am plecat cine să știe?
Pomii vor naște flori albe.
Soarele va mușca din ferestre,
eu am s-aștept să vină
și ultimul fulg de lumină,
în ziua când va fi să zbor.
În ziua când va coborî lumina
să mă cuprindă,
în ziua când va fi numai cer și iubire,
o să ne privim mai rar,
dar mai atent,
pe undeva, cu o ciudată sfială și uimire.
Și dacă vor trece zile și nopți,
iar eu n-am să revin;
și dacă vor trece luni și ani zeci,
iar eu n-am să revin;
și epoci de dor și de chin,
am să-ți dau mâna
să urci în senin.
Sst! mai încet! Auzi? Înțelegi?
Lumina clipocește deja printre crengi…
001.457
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- cristina minea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 163
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 29
- Actualizat
Cum sa citezi
cristina minea. “În ziua când.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristina-minea/poezie/1786375/in-ziua-candComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.