Poezie
Adnotări cu nostalgie
1 min lectură·
Mediu
Sufletul meu era atât de înalt
până la cer și dincolo
ca o catedrală.
Amintirile – cruci
Așteptându-și răstignitul.
Cine?
Un păianjen care tot alunecă
printre ochiuri de labirint,
palpită crud sub acul insectarului.
Spaimă de emoții protocolare…
Am sugrumat atâtea
raze în timp
până când s-a închis lumina;
mi-am sugrumat cerul
cu ambele mâini
încleștate
și sufletul s-a uscat puțin
câte puțin
s-a strâns, s-a făcut tare mic…
Cine să mai încapă în el?
002.318
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- cristina minea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 75
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
cristina minea. “Adnotări cu nostalgie.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristina-minea/poezie/13985651/adnotari-cu-nostalgieComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.