Cristina Martiuc

Nu te-ai gătit de multă vreme pentru mine poate pentru că riduri de alb ți-au spulberat ierni pe care, odinioară, mi le dăruiai în buchete de floare Doar fumurii tornade mai surpă

Virtutea de a fi om se răsfață singură atunci când constată că este văzută. Cine o consideră drept calitate, se înșeală. Virtutea de a fi om este în același timp o cerință și o ofertă, o

Un val poartă zeci de cadavre spre mal Se retrage apoi, umil și formal, Depunând la picioarele nisipului Sentimente moarte ale visului. Încă un val aduce lacrimi sărate Un altul: murmur,