Poezii

ne-am luat rămas bun într-o zi ploioasă- și-a fost ca și când în mine se gravau, dezordonate emoții într-aiurea plutind, ca o sfoară de zmeu fără mânuitor rămasă

CMCristina Martiuc

0

0

Acuma stau și mă gândesc cu melancolie, Că n-ai rămas decât o umbră din ce ai fost înainte. Te pierzi în a jocului fantezie, Iar eu privesc spre un nou punct și te ascult cuminte. Te-ntorci

CMCristina Martiuc

0

0

..și chiar mă vei uita pân\' la sfârșit când al meu nume se va pierde-n ceață când până și lumina se dezvață și-și odihnește mersul ostenit... și..te vei depărta de gândul meu.. și toate se vor

CMCristina Martiuc

0

0

Stau în apă pân`la brâu, așteptând salvare. Așteptând scăparea, sarea, marea. Dar am așteptat prea mult...și nimic. Totul s-a dus. Un val răsare când altul se topește, În

CMCristina Martiuc

0

2

Tăcerea ta este un răspuns, o pedeapsă, un strigăt de indignare, sau rodul unui gând ascuns de a trage între noi perdeaua țesută de uitare? Ce vifor a trecut prin sufletul tău de ți-au înghețat

CMCristina Martiuc

0

6

Aș vrea într-o zi mohorâtă să-mi zâmbeștiși să te gândești că în acea clipă ochii mei îți pictează chipul cu acuarela irișilor. Aș vrea să răsufli o șoaptă care să-mi azvârle pictura din

CMCristina Martiuc

0

2

Nu uita cuvintele medicului, iubește-mă mai puțin, un gând din zece pune-l în staniol în fiecare zi, caii să nu alerge la trap doar în plimbare, la pas, florile să nu-și arate nectarul, doar

CMCristina Martiuc

0

0

Ia-mă de mână și trage-mă lângă tine Adună-ți gândurile și transmite-mi mii de emoții Plănuiește sărutul perfect și lasă-mă să mă bucur de el de infinite ori Ascultă-mi fiecare șoaptă și

CMCristina Martiuc

0

2

M-am jucat azi prin cuvintele tale zale de vânt le-am făcut să-mi parfumez cu ele libertatea-n petale câtă adiere de sens în fiecară vorbă gravată pe coapsa zilei precare și niciun

CMCristina Martiuc

0

2

știai asta când m-ai găsit legănăndu-mă indecent într-un mugure de arțar năuc, așa cum te știu, te-nsingurai în pădure pentru a-ți umbri așteptarea asta năvalnică mi-ai sculptat

CMCristina Martiuc

0

4

Ninge.... ninge asa cum nu a nins in 25 decembrie... e un lucru rar ca orasul sa ramana alb si curat doua zile... si totusi asa este,pentru ca zapada s-a tot asezat,mereu proaspata,cea murdara nu

CMCristina Martiuc

0

0

Nu te-ai gătit de multă vreme pentru mine poate pentru că riduri de alb ți-au spulberat ierni pe care, odinioară, mi le dăruiai în buchete de floare Doar fumurii tornade mai surpă

CMCristina Martiuc

0

0

Virtutea de a fi om se răsfață singură atunci când constată că este văzută. Cine o consideră drept calitate, se înșeală. Virtutea de a fi om este în același timp o cerință și o ofertă, o

CMCristina Martiuc

0

1

Un val poartă zeci de cadavre spre mal Se retrage apoi, umil și formal, Depunând la picioarele nisipului Sentimente moarte ale visului. Încă un val aduce lacrimi sărate Un altul: murmur,

CMCristina Martiuc

0

0